COVID-19 in cazul pacientilor cu schizofrenie

0 8

Pandemia COVID-19 poate reprezenta un factor agravant pentru cei cu schizofrenie sau cu diferite alte forme de tulburari mintale. Situatia actuala poate induce panica, poate agrava simptomele si poate face mai dificila confruntarea cu schizofrenia. Totusi, trebuie subliniat si inteles faptul ca schizofrenia nu mareste in mod direct sansele unei persoane de a se infecta cu noul tip de coronavirus. Acest articol are ca scop explorarea efectelor pandemiei COVID-19 in cazul pacientilor cu schizofrenie, dar sunt enumerate si cateva dintre tehnicile prin care situatia poate fi gestionata mult mai usor.

Cum afecteaza COVID-19 schizofrenia?

Criza COVID-19 poate agrava simptomele schizofreniei, lucru ce poate ingreuna sarcina celor ce au in grija acesti pacienti. Conform unui studiu de specialitate, pandemia COVID-19 poate declansa halucinatii si delir, impreuna cu modificari ale starii de dispozitie. Pacientii din respectivul studiu au raspuns bine la tratamentul medicamentos primit, dar, studiul subliniaza necesitatea persoanelor cu schizofrenie si a ingrijitorilor acestora de a constientiza mult mai bine potentialele efecte ale pandemiei asupra sanatatii mintale.

Desi o boala psihica nu creste in mod direct riscul unei persoane de a contracta noul tip de coronavirus, aceasta poate totusi sa majoreze indirect riscul de imbolnavire sau de a prezenta simptome severe. De exemplu, rata fumatului este semnificativ mai mare la cei cu schizofrenie comparativ cu populatia generala, iar acest lucru este important, deoarece fumatorii sunt indivizi mult mai sensibili la infectia cu virusul SARS-CoV-2. De asemenea, indivizii cu tulburari ale sanatatii mintale sunt mai susceptibili sa experimenteze vagabondajul si instabilitatea in ceea ce priveste izolarea la domiciliu. Aceste lucruri pot creste riscul de imbolnavire si pot face ca urmarirea si tratarea celor bolnavi sa nu fie efectuate in mod optim.

Cand simptomele schizofreniei se agraveaza, pacientii pot neglija anumite comportamente de baza in ceea ce priveste ingrijirea de sine, cum ar fi consumul unei diete echilibrate si mentinerea unui somn corespunzator. De asemenea, indivizii cu schizofrenie pot neglija practicarea distantarii sociale si a spalarii corespunzatoare a mainilor. In plus, pot sa apara comportamente nocive, precum utilizarea de substante stupefiante sau alcool. Acesti factori cresc in continuare riscul de infectie.

Pe langa toate aspectele prezentate, este important de stiut ca orice afectiune de baza poate creste rata mortalitatii in randul celor infectati cu noul tip de coronavirus. Acest lucru este important de adus in discutie, deoarece peste 70% dintre persoanele cu schizofrenie prezinta una sau mai multe afectiuni medicale ce pot creste riscurile, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala, bolile de inima sau bronhopneumopatia cronica obstructiva. Din acest motiv, persoanele cu schizofrenie, dar si personalul ce se ocupa de acestea, trebuie sa ia masuri pentru a-si gestiona starea de sanatate si pentru a se feri de infectia cu virusul SARS-CoV-2.

Gestionarea schizofreniei in timpul COVID-19

Pandemia COVID-19 poate avea un efect profund asupra sanatatii mintale a unei persoane. Asadar, cei mai multi pacienti cu schizofrenie vor trebui sa ia masuri suplimentare pentru a-si gestiona starea sanatatii mintale in timpul acestei pandemii. Astfel, una dintre cele mai importante modalitati prin care se poate face acestei situatii consta in urmarea planului de tratament medicamentos si nemedicamentos. Oamenii ar trebui sa isi ia medicamentele exact asa cum au fost prescrise de medic si nu ar trebui sa inceteze tratamentele sau sa schimbe doza fara indrumari medicale. Situatia actuala poate face ca tratamentul obisnuit sa fie modificat de medic, astfel incat sa nu existe riscuri de agravare ale bolii.

Pacientii cu schizofrenie ar trebui sa isi limiteze cat mai mult expunerea la informatii despre pandemie, mai ales atunci cand informatiile nu provin din surse sigure. Limitarea expunerii la sursele de informatii, precum stirile sau social media, ar trebui sa se rezume la doar cateva minute, o data sau de doua ori pe zi. Pentru informatii cat mai exacte, oamenii ar trebui sa consulte surse de incredere, precum site-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii sau a Ministerului Sanatatii.

Axarea pe anumite tehnici de gestionare a stresului ar putea fi de ajutor in cazul in care exista anumite ingrijorari cu privire la situatia actuala. Meditatia sau anumite tehnici de relaxare pot ajuta. De asemenea, adoptarea unei rutine zilnice poate face ca situatia sa fie gestionata mult mai usor. Setarea si respectarea unei rutine zilnice sau saptamanale sunt elemente ce pot ajuta oamenii sa isi pastreze igiena personala, activitatea fizica si relatia cu cei din jur la un nivel optim. In plus, se recomanda evitarea comportamentelor daunatoare, precum consumul de alcool sau droguri. Aceste substante pot inrautati simptomele schizofreniei si pot creste in mod indirect riscul de infectare cu noul tip de coronavirus.

Pentru a evita cat mai mult efectele negative ale pandemiei COVID-19 asupra sanatatii mintale, persoanele cu schizofrenie, dar si cele ce nu sufera de aceasta tulburare, ar trebui sa isi faca timp pentru activitati placute. O persoana ce petrece timp zilnic pentru a se ocupa de anumite hobby-uri sau alte activitati placute are mai putine sanse de a dezvolta anxietate si niveluri crescute de stres. In plus, socializarea poate ajuta la gestionarea problemelor de sanatate mintala. Totusi, in aceasta perioada se recomanda ca socializarea cu familia si prietenii sa se faca prin apeluri telefonice, aplicatii de tip chat sau apel video sau in alte moduri ce nu implica contact fizic.

Adoptarea unui stil de viata sanatos este foarte importanta. Se recomanda o dieta echilibrata, bogata in fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe si grasimi bune, deoarece aceasta poate sustine sanatatea mintala. Limitarea sau evitarea completa a alimentelor procesate si a alimentelor de tip junk-food este la fel de importanta. De asemenea, se recomanda cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata in majoritatea zilelor saptamanii. Cercetarile de specialitate indica faptul ca exercitiile de tip aerobic pot imbunatati severitatea simptomelor la persoanele cu schizofrenie. Pe langa aceste lucruri, specialistii recomanda intre 7 si 9 ore de somn pe noapte, deoarece alterarea somnului poate duce la inrautatirea simptomelor schizofreniei.

Cand se recomanda solicitarea de ajutor profesional

Publicitate

Ingrijirea unui pacient cu schizofrenie impune vigilenta. Asadar, trebuie stiut ca pandemia poate provoca agravarea simptomelor schizofreniei, iar acest lucru poate impune solicitarea de ajutor profesional. De exemplu, daca simptomele se agraveaza si apar mai multe halucinatii sau idei delirante, medicul trebuie contactat imediat. Acelasi lucru este valabil si atunci cand exista riscul ca viata unei persoane sa fie pusa in pericol. Tratamentul prompt poate atenua simptomele si poate duce la imbunatatirea rezultatelor in ceea ce priveste starea psihica.

Pe langa aspectele ce tin de simptomatologia schizofreniei, pacientii trebuie monitorizati si in ceea ce priveste simptomele de COVID-19. Astfel, trebuie solicitat ajutor profesional atunci cand apar simptomele caracteristice acestei infectii, cum ar fi febra si tusea. In acest mod se limiteaza riscul ca infectia sa fie transmisa mai departe, iar pacientii pot fi ingrijiti in mod corespunzator in centre special destinate acestei noi boli.

 

Bibliografie:

Castle, D., et al. (2019). Editorial: Smoking and schizophrenia. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2019.00738/full

Druss, B. G. (2020). Addressing the COVID-19 pandemic in populations with serious mental illness. https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/2764227

Fischer, M., et al. (2020). COVID-19 paranoia in a patient suffering from schizophrenic psychosis — a case report. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0165178120306673

Fonseca, L., et al. (2020). Schizophrenia and COVID-19: Risks and recommendations. https://www.scielo.br/scielo.php?pid=S1516-44462020005009201&script=sci_arttext

How much sleep do we actually need? (n.d.). https://www.sleepfoundation.org/articles/how-much-sleep-do-we-really-need

Kaskie, R. E., et al. (2017). Schizophrenia and sleep disorders: Links, risks, and management challenges. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5614792/

Social distancing. (2020). https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/prevent-getting-sick/social-distancing.html

Q&A on coronaviruses (COVID-19). (2020). https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/q-a-detail/q-a-coronaviruses

Q&A on smoking and COVID-19. (2020). https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/q-a-detail/q-a-on-smoking-and-covid-19

Wang, P.-W., et al. (2018). Effect of aerobic exercise on improving symptoms of individuals with schizophrenia: A single blinded randomized control study. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5962673/

Kozloff N. (2020). The COVID-19 Global Pandemic: Implications for People With Schizophrenia and Related Disorders. https://academic.oup.com/schizophreniabulletin/article/doi/10.1093/schbul/sbaa051/5826166

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More