Psihiatrie Online
afectiuni, cercetare, tratament, opinii

Ce trebuie să cunoști despre trauma psihică și emoțională?

Din punct de vedere psihologic, conform Asociatiei Psihologice Americane (APA), trauma psihică reprezinta un raspuns al organismului la un eveniment perceput a fi extrem de stresant, fie ca este vorba despre un accident, un dezastru natural sau locuirea intr-o zona de razboi.

Simptomele generate de o trauma psihologică pot afecta organismul fizic si emotional, dar nu toti cei care trec prin diferite traume vor dezvolta simptomatologie post-traumatica.

De asemenea, simptomele dezvoltate se pot manifesta imediat dupa evenimentul traumatic sau la un interval de timp dupa acesta, se pot remite la cateva saptamani, dar exista si posibilitatea sa persiste.

Tratamentul presupune abordarea cauzei principale a traumei si gasirea unor mecanisme utile in gestionarea simptomelor care pot aparea.

Generalitati

Fie ca evenimentul este cu adevarat amenintator pentru viata persoanei respective, fie ca aceasta  este doar perceput a avea un impact negativ major din punct de vedere fizic si emotional, organismul poate reactiona diferit prezentand diferite simptome specifice traumei.

Astfel, persoana in cauza se simte socata, coplesita, neajutorata si anxioasa, poate avea dificultati in a-si intelege si depasi experienta traumatica.

Aceste simptome, daca persista pe termen lung, vor afecta si componenta fizica si vor dezvolta ulterior o tulburare a sanatatii mintale sub denumirea de tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Tipuri de trauma psihică sau emotionala

  • Trauma psihologica sau emotionala acuta – rezultata in urma unui singur eveniment stresant.
  • Trauma psihologica sau emotionala cronica – prin expunerea repetata si indelungata la evenimente traumatizante unde putem mentiona abuzurile asupra copiilor, agresiunea si violenta domestica.
  • Trauma psihologica sau emotionala complexa – prin expunere multipla la evenimente stresante.
  • Trauma psihologica sau emotionala secundara – dezvoltata de persoanele aflate in contact cu cei care au experimentat un eveniment traumatic.

Ce simptome are o persoana traumatizata psihic sau emotional?

Variaza in functie de trauma si de capacitatea persoanei afectate de a raspunde la evenimentul traumatizant. Acest lucru depinde de caracteristicile persoanelor respective, de existenta altor tulburari din sfera psihica, de expunerea anterioara la evenimente traumatice, precum si de tipul si caracteristicile evenimentului stresant.

Post-traumatic, individul poate experimenta emotii diferite precum negare, furie, teama, rusine si vinovatie, confuzie, dificultati de concentrare, iritabilitate, lipsa de speranta, anxietate si depresie.

Sunt frecvent intalnite cosmarurile, flashback-urile care determina retrairea la nivel psihic a evenimentului traumatic, izbucnirile emotionale si izolarea sociala sau dificultati in relationarea cu ceilalti.

Din punct de vedere fizic organismul reactioneaza si el prin oboseala, cefalee, simptome digestive, tahicardie si transpiratii. Se intalneste adesea starea de vigilenta constanta ceea ce poate afecta somnul, iar asocierea cu alte patologii psihice, cu anxietatea, depresia si abuzul de substante sunt efecte pe termen lung ale unui eveniment traumatizant.

Experiente traumatizante

Conform Organizatiei caritabile Mind din Regatul Unit, printre principalele cauze ale traumei se afla:

  • hartuirea si intimidarea
  • abuzul fizic, psihic si sexual
  • coliziunile din trafic
  • nasterea
  • boli amenintatoare de viata
  • pierderea brusca a unei persoane dragi
  • atacul, rapirea, actele de terorism
  • calamitatile naturale

Indiferent de natura evenimentului stresant, de intensitatea acestuia sau de faptul ca acesta este trait de o persoana apropiata si cel in cauza este afectat indirect, organismul are modalitati diferite de a reactiona la aceste forme de agresiune .

PTSD – Sindromul de stres postraumatic

Daca simptomele manifestate dupa trauma psihică se manifesta pe o perioada indelungata sau prezinta agravare vorbim despre sindrom de stres post-traumatic.

Pacientul in cauza va prezenta anxietate generalizata si va fi insotit de amintiri persistente ale respectivului eveniment stresant. Pe langa aceasta forma agravata a anxietatii se poate manifesta si comportamentul de evitare in ceea ce priveste anumite locuri, persoane sau factori declansatori care au contribuit la trauma psihică respectiva.

In ciuda tratamentului care poate ajuta oamenii sa-si inteleaga si sa-si gestioneze simptomele, pacientii pot prezenta ani de zile acest sindrom de stres post-traumatic in functie de modul in care organismul lor a perceput stresul respectiv.

Factorii care predispun la dezvoltarea PTSD sunt reprezentati de traume suferite anterior, lipsa unui sprijin post-trauma, durerea resimtita fizic in urma unui accident, anxietatea si depresia preexistente.

Din fericire se estimeaza un procent redus de dezvoltare a PTSD in urma unor evenimente traumatice (6,8% dintre cei care sufera o trauma psihică vor declansa PTSD conform Institutului National de Sanatate Mintala din Statele Unite ale Americii).

Impactul traumei in copilarie

Deoarece creierul lor este inca in formare, copiii sunt mai vulnerabili in fata traumelor, ei percep mult amplificat stresul respectiv, iar corpul lor elibereaza cantitati semnificative de hormoni legati de frica si stres.

Ulterior, dezvoltarea normala a creierului va avea de suferit, starea emotionala, sanatatea mintala, dar si cea fizica, precum si comportamentul vor purta amprenta negativa a traumei respective, mai ales daca aceasta este continua.

Frica si neputinta pot urmari persoana respectiva chiar pana la maturitate, iar posibile traume viitoare pot avea efecte mult amplificate.

Opțiuni de tratament în trauma psihică sau emoțională

Se urmareste imbunatatirea vietii persoanei care a suferit o trauma prin intelegerea si gestionarea simptomelor. Liniile majore in tratament vizeaza terapia si medicatia.

Din punct de vedere terapeutic se lucreaza cu un terapeut specializat pe trauma, cea mai utilizata fiind terapia cognitiv-comportamentala (TCC) unde prin schimbarea tiparelor de gandire ale pacientului sunt influentate intr-un mod benefic emotiile si comportamentul acestuia.

Alte metode terapeutice presupun desensibilizarea si reprocesarea miscarii ochilor (EMDR). In cadrul acestor sedinte pacientii rememoreaza experiente traumatizante din trecut in timp ce terapeutul le directioneaza miscarile ochilor. Astfel sunt procesate si integrate anumite experiente traumatice.

In ceea ce priveste partea somatica, aceasta este folosita in a ajuta mintea sa proceseze anumite traume fapt constata de Jurnalul de psihoterapie si consiliere din Australia.

Astfel de terapii includ:

  • experienta somatica unde intr-un loc sigur pentru pacient, terapeutul il ajuta sa-si retraiasca trauma pentru a o intelege si depasi
  • psihoterapia senzori-motorie in cadrul careia prin tehnici care implica trupul, traumele sunt transformate in surse de putere
  • acupunctura prin stimularea anumitor zone de pe corp cu scopul de a obtine o senzatie de relaxare
  • terapiile tactile unde prin tehnici precum Reiki se incearca vindecarea traumei.

Comparativ insa, sunt mai multe dovezi stiintifice in ceea ce priveste eficienta metodei in cazul terapiei cognitiv-comportamentale si a terapiei EDMR.

Abordarea farmacologica a traumei este utila pentru gestionarea unor simptome precum anxietatea, depresia si tulburarile de somn.

Un aspect important este si auto-ingrijirea de care este responsabil insusi pacientul. Acesta poate opta pentru exercitii fizice si miscare, imbunatatindu-si astfel starea de spirit, eliberarea de endorfine sau gasind activitati utile care i-ar crea o senzatie de bine.

Focusarea pe prezent pot ajuta la deconectarea de la un trecut traumatic, fapt la care contribuie si exercitiile bazate pe tehnica respiratiei constiente cu urmarirea timpilor de inspir – expir.

Dat fiind faptul ca multi dintre cei care au suferit o trauma psihică au tendinta de a se izola, reconectarea cu ceilalti este, dupa depasirea unui grad de anxietate si lipsa de incredere, un element important in vindecarea unei traume. Suntem totusi fiinte sociale, vrem sau nu vrem, avem nevoie de oameni, nu putem nega acest aspect. Daca unii ne-au ranit, nu inseamna ca toti o vor face, prin urmare trebuie sa intelegem ca trauma psihică este ea insasi o lectie de viata si o lectie in a-ti filtra mai bine relatiile cu cei din jur.

Vigilenta continua, teama constanta si perturbarea somnului sunt alte aspecte cauzate de trauma. Si aici se poate interveni prin gasirea unui echilibru in viata de zi cu zi: dormi suficient (7-9 ore/ noapte), ai grija de alimentatia ta, evita substantele toxice, cauta sa-ti gestionezi stresul cotidian cum poti mai bine si evita substantele toxice precum alcoolul sau drogurile.

In cazul in care intampini dificultati de unul singur cere oricand ajutor din partea celor apropiati, nu este nici o rusine in acest lucru, din contra este o dovada de intelepciune si iubire de sine pentru ca vrei sa-ti depasesti conditia in care te afli.

De mentionat este impactul major al traumei la nivel psihic si emotional cu vaste consecinte dintre care cea mai de temut este tentativa suicidara. Daca stii pe cineva cu risc imediat de suicid nu ezita sa asculti persoana respectiva fara a o judeca si apeleaza numerele de urgenta disponibile.

Bibliografie

Block-Atefi, A., & Melbourne, J. S. (2015). The effectiveness of body-oriented psychotherapy: A review of the literature.

Hegberg, N. J., et al. (2019). Exercise intervention in PTSD: A narrative review and rationale for implementation.

Kissen, D., & Lozano, M. (n.d.). How to prevent trauma from becoming PTSD.

Paintain, E., & Cassidy, S. (2018). First-line therapy for post-traumatic stress disorder: A systematic review of cognitive behavioural therapy and psychodynamic approaches.

Substance Abuse and Mental Health Services Administration. (2014). Chapter 3: Understanding the impact of trauma. Trauma-informed care in behavioral health services.

Valiente-Gómez, A., et al. (2017). EMDR beyond PTSD: A systematic literature review.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More