Prevenția în Boala Alzheimer. Factori de risc modificabili prin schimbarea stilului de viață.

PsihoeducațieDemențeTulburări de sănătate mintală

Scris de Ovidiu Balaban-Popa în data de mart. 24, 2021 Ultima actualizare ian. 10, 2023

La nivel mondial, aproximativ 50 de milioane de persoane suferă de o formă de demență. Numărul total de bolnavi este așteptat să ajungă la 75.5 milioane în 2030 și 135.5 de milioane în 2050. Cea mai comună cauză de demență este Boala Alzheimer (70%), iar dintre celelalte cauze de demență amintim Demența Frontotemporală, Demența Vasculară, Bolile Prionice, Demența cu Corpi Lewy, Demența din Boala Parkinson, din boala Huntington și Traumatismele Cranio-Cerebrale.

Combinația tragică de simptome prezente în Demența din Boala Alzheimer are un profund impact atât emoțional, cât și la nivelul resurselor pentru pacienți, familie, prieteni și îngrijitori.

Există două forme ale Bolii Alzheimer, în funcție de vârsta de debut și de influența genetică:

cu debut precoce (familială, ereditară)
cu debut tardiv (sporadică)

Această clasificare ne va ajuta să clasificăm factorii de risc pentru dezvoltarea Bolii Alzheimer și să îi descoperim pe cei modificabili. Forma familială, așa cum îi spune și numele, are o mare influență genetică (nemodificabilă), spre deosebire de cea sporadică, unde factorii de mediu joacă rolul cel mai important și pe care îi putem influența prin modificarea stilului de viață.

Prevenția în Boala Alzheimer a fost identificată de către OMS și G8 ca un element cheie în strategia de combatere a epidemiei de demență. Analizele economice au arătat că întârzierea debutului bolii cu doar 1 an va reduce prevalența cu 11%, în timp ce o întârziere cu 5 ani o va înjumătăți.

Cuprins

Care sunt factorii de risc modificabili care cresc riscul de a dezvolta Boala Alzheimer?

Au fost identificați un număr semnificativ de factori de risc pentru dezvoltarea Bolii Alzheimer:

Cei nemodificabili sunt folosiți ca ținte terapeutice și sunt reprezentați de vârstă, genetică și sexul feminin.
Factorii de risc modificabili sunt ținta strategiilor de prevenție (stilul de viață, comorbidități, educație).

Se estimează că o treime până la jumătate dintre cazurile de Boală Alzheimer cu debut tardiv sunt atribuibili factorilor de risc modificabili.

Factorii ce țin de stilul de viață, precum exercițiul fizic, dieta, fumatul sau consumul excesiv de alcool, ar trebui să fie o țintă pentru o strategie de prevenție pe tot parcursul vieții, deoarece ei reprezintă o expunere cronică, cu intensități diferite în funcție de vârstă.

Factori de risc cardiovasculari

Factorii de risc majori modificabili ce țin de sistemul cardiovascular (hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea) cresc riscul nu doar pentru Demența Vasculară, ci și pentru Demența din Boala Alzheimer. Aceasta se datorează faptului că aceste două afecțiuni împart frecvent proprietăți neurodegenerative.

Boala cardiovasculară potențiază patologia Bolii Alzheimer prin distrugerea barierei hemato-encefalice și prin mecanisme aterosclerotice, inflamatorii și/sau trombotice. Hipertensiunea arterială din perioada mijlocie a vieții a fost corelată cu un risc major de dezvoltare a demenței după 65 de ani. Există dovezi directe pentru aceeași asociere în cazul diabetului zaharat, însă doar pentru debutul afecțiunii în ultima parte a vieții. Obezitatea și hipercolesterolemia la vârste mijlocii nu sunt asociate direct cu creșterea riscului de a dezvolta o formă de demență cu debut tardiv, însă ele sunt deja factori de risc cardiovasculari principali care merită abordați în strategia de prevenție a Bolii Alzheimer.

Fumatul și consumul de alcool

Fumatul este un factor de risc major pentru Demența din Boala Alzheimer și singurul care are în spate un nivel crescut de dovezi pentru efectul protector al renunțării la fumat în apariția demenței. Mai specific, fumătorii au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta Boala Alzheimer față de persoanele care nu au fumat niciodată. Riscul este mediat de un efect direct pe metabolismul amiloidului și, desigur, pe efectul deja cunoscut asupra aparatului cardio-vascular.

Este totodată plauzibil ca riscul real al fumatului asupra bolii Alzheimer să fie subestimat, datorită speranței de viață mult mai scăzute în cazul fumătorilor. În plus, puținii fumători care ajung la vârste înaintate au un profil biologic diferit cu o varietate de factori protectivi împotriva riscurilor cardiovasculare, profil care oferă o anumită protecție și împotriva Bolii Alzheimer.

Cel mai important de reținut este faptul că renunțarea la fumat duce la o reducere a riscului de a dezvolta Alzheimer similar riscului pentru persoanele care nu au fumat niciodată.

Asocierea cu alcoolul însă nu e extrem de clară deocamdată. Pe de-o parte avem o meta-analiză recentă care arată un oarecare efect protector al consumului moderat de alcool, alcolicii având același risc de a dezvolta Alzhimer cu cei care nu consumă deloc alcool. Însă această asociere poate fi explicată de un fenomen numit ”abstinentul bolnav” (‘sick-quitter’), adică persoanele care au renunțat la alcool de îndată ce au apărut simptomele, iar în momentul diagnosticului ele fiind deja abstinente.

Pe de altă parte avem un studiu populațional prospectiv (cu evaluare imagistică la 30 de ani) care nu a găsit vreun beneficiu al consumului moderat de alcool. Mai mult, nivelul de atrofie hipocampală crește odată cu nivelul consumului de alcool.

Exercițiul fizic și stimularea cognitivă

Excercițiul fizic regulat este recomandat ca o modalitate eficientă de a reduce atât riscul cardiovascular, cât și riscul de a dezvolta o problemă generală de sănătate, reducând astfel și riscul de Boală Azlheimer. În plus, mișcarea îmbunătățește perfuzia cerebrală, are proprietăți anti-inflamatorii, îmbunătățește funcția sinaptică și stimulează neurogeneza. Are și un element social și cognitiv, care protejează în sens larg împotriva tulburărilor de sănătate mintală.

În mod similar, activitățile stimulante cognitiv atrag un interes deosebit ca potențiale strategii profilactice. Studiile disponibile demonstrează o reducere consistentă a riscului pentru Boală Alzheimer în cazul adulților care au avut activități stimulante intelectual comparativ cu cei care au desfășurat activități mai degrabă pasive, cum e privitul la televizor.

Rămâne de văzut dacă beneficiile stimulării cognitive sunt datorate încetinirii progresului patologic sau sunt datorate îmbunătățirii funcției cerebrale rămase.

Factori psihologici

Depresia în ultima parte a vieții a fost legată de o incidență crescută a demenței sporadice, însă un studiu prospectiv pe 28 de ani susține ipoteza conform căreia dispoziția depresivă face parte din prodromul demenței sau că cele două afecțiuni au o cauză comună. Același studiu a eliminat depresia apărută la vârste mijlocii ca fiind un factor de risc pentru boala Alzheimer.

Trăsăturile de personalitate, schizofrenia și alte tulburări psihiatrice au fost investigate, însă nu s-a putut stabili o legătură clară cu Boala Alzheimer.

Cu toate că nu există o legătură cauzală directă între depresie (sau alte tulburări psihice) și Demența din Boala Alzheimer, efectele secundare ale depresiei asupra memoriei, somnului și a funcționării sociale face ca tratarea depresiei apărute în cadrul declinului cognitiv să fie un obiectiv clinic important.

Educația și realizarea profesională

Realizările academice și profesionale importante au fost incluse consistent în grupul factorilor protectori pentru dezvoltarea demenței. Efectele protectoare ale educației pot fi datorate perioadei prelungite de stumulare cognitivă, sau să fie rezultatul unui volum cerebral mai mare și unei complexități neuronale crescute. Acești factori fizici și funcționali ar putea fi corelați cu o mai mare capacitate de compensare a patologiei discognitive și astfel să întârzie apariția simptomelor clinice (teoria rezervei cognitive).

Tendințe viitoare

Importanța efectuării unei profilaxii primare și secundare eficiente a Demenței în Boala Alzheimer cu debut tardiv a dus la dezvoltarea unor programe populaționale speciale care să traducă cercetările legate de factorii de risc din Boala Alzheimer în beneficii ale sistemului public de sănătate.

Spre exemplu, Studiul Intervențional Geriatric Finlandez pentru Prevenirea Deficitului Cognitiv (FINGER) este una dintre inițiativele care au ca scop prevenția secundară. Acest program a inclus persoane cu vârste cuprinse între 60-77 ani care au avut un scor de risc crescut pentru demență (bazat pe vârstă, sex, educație, tensiune arterială, IMC, niveluri de colesterol și activitate fizică), însoțit de un mic grad de invalidare cognitivă. A fost selectată așadar o populație cu un risc ultra-crescut de demență și a oferit posibilitatea unei intervenții pe multiple paliere incluzând schimbări în nutriție și dietă, activitate fizică, educație și stimulare cognitivă.

Rezultatele cognitive din grupul de intervenție s-au îmbunătățit cu 25-150% comparativ cu grupul de control (în care s-a folosit doar un sfat medical verbal). Studiile viitoare ar trebui să demnostreze un beneficiu al acestor intervenții într-un domeniu al sănătății publice extrem de important: timpul până la debutul demenței.

În ciuda câștigurilor sociale masive posibile datorită intervențiilor asupra factorilor de risc modificabili, este nevoie totuși de tratamente care să modifice evoluția bolii pentru a ușura povara globală dată de demențe.

Faptul că am realizat că procesul patologic al demențelor începe cu decenii înaintea apariției primelor simptome, a condus la un număr considerabil de inițiative destinate indentificării afecțiunilor deteriorativ cognitive în stadiile preclinic (cu un proces patologic dovedit) sau prodromal (simptome și patologie minimă). O dezvoltare a unor posibile intervenții în aceste stadii se bazează pe o cunoaștere mai profundă a mecanismelor, pe accesul la biomarkeri pentru stratificarea riscurilor și pentru tratamente țintite și personalizate, pe dezvoltarea unor măsurători mai sensibile pentru prognostic și pe o infrastructură de cercetare care să permită efectuarea de studii clinice cât mai rapid.

Câteva exemple de colaborări și proiecte bazate pe cele expuse mai sus sunt:

Bineînțeles, o schimbare culturală în percepția publică despre Boala Alzheimer și demențe în general va fi necesară pentru a beneficia la maxim de viitoarele strategii de prevenție și tratament. O migrare de la demențe la un cadru mai larg pentru sănătatea mintală va ajuta la destigmatizarea declinului cognitiv, la abilitarea publicului de a fi mai responsabili în prevenție și va încuraja societatea să genereze soluții pentru menținerea independenței funcționale.

Să reformăm îngrijirea demențelor în termeni precum centre pentru sănătatea creierului, mai degrabă decât centre pentru memorie.

Textul de mai sus a fost sintetizat din capitolul 40 – Boala Alzheimer al Noului Manual de Psihiatrie Oxford, ediția a 3-a (2020). Click pentru achiziționare (reducere 20%).