Terapia prin muzică (meloterapia) pentru pacienții cu demență Alzheimer 

După traumele care și-au pus amprenta asupra soldaților care au luptat în al Doilea Război Mondial, meloterapia a devenit un subiect de interes pentru oamenii de știință. Deși este o modalitate terapeutică relativ nouă, terapia prin muzică a fost implementată în numeroase studii care au vizat terapiile complementare în diverse tulburări psihice și continuă să fie un domeniu de explorat și la ora actuală.

Imaginează-ți că dansezi pe muzică ta preferată, simți cum ți se mișcă trupul, simți pașii tăi pe ringul de dans, bună dispoziție, energia și bucuria care îți invadează corpul. Ceea ce se întâmplă în exterior și poți vedea cu ochii tăi se întâmplă și în interiorul tău. Muzica îți bucură spiritul și nu degeaba oamenii au îndrăznit de-a lungul timpului să o numească hrană pentru suflet. Iar pentru că ființa ta este un tot unitar, să nu uităm că mintea ta interacționează în aceeași măsură cu muzica pe care o asculți.

Terapia prin muzică fost studiată și găsită eficientă în dezvoltarea abilităților cognitive și de comunicare în cazul copiilor cu autism și se consideră că ameliorează depresia și anxietatea. Desigur, în funcție de stilul ales și de felul în care rezonează pacientul cu muzica respectivă.

Un loc aparte în ceea ce înseamnă terapie prin muzică este rezervat tulburărilor psihice degenerative, în special în cadrul demenței Alzheimer.  Fiind vorba despre o tulburare degenerativă, cu distrugerea unui număr considerabil de neuroni de la nivelul cortexului, recuperarea completă ar fi un țel nerealist, însă orice progres sau posibilitate de recuperare a ariilor neuronale rămase neafectate merită cercetat.

Cum funcționează terapia prin muzică?

Chiar și în cazul unei patologii care produce daune neuronale majore, așa cum este demența Alzheimer, rămân totuși arii corticale functionabile. În timpul terapiei prin muzică, activitatea acestor arii a fost studiată și înregistrată prin tehnici imagistice precum rezonanță magnetică (RMN). În sprijinul acestei ipoteze vine un studiu publicat în Ianuarie 2018 în Journal of Alternative and Complementary Medicine conform căruia această ar îmbunătăți statusul cognitiv și social, comportamentul pacienților, ar reduce anxietatea și depresia, precum și utilizarea medicației anxiolitice sau antipsihotice.

Terapie prin muzică individualizată

Alte dovezi în beneficiul terapiei prin muzică în bolile neuronale degenerative sunt aduse de  Școala de muzică Berklee, Boston. Președintele departamentului de muzicoterapie, Joy Allen vorbește despre răspunsul individual al pacienților la această formă de terapie, fie fizic, emoțional sau cognitiv, posibil datorită conservării ariilor corticale care răspund la muzică, în pofida distrugerii altor zone de scoarță cerebrală.

Se consideră că la nivel cortical muzica este stocată în alte arii ale lobului temporal și se află în asociere cu memoria implicând și afectivitatea în procesul evocării memoriei. Pe acest principiu, în special în cazul pacienților cu demență Alzheimer, evocarea prin muzică se dorește a fi cât mai aproape de un areal muzical care să stârnească amintiri și emoții pozitive pacienților. În acest fel, prin individualizarea terapiei muzicale, efectele benefice ale acestea ar fi mult mai aproape de cele scontate.

Asociația Americană de Muzicoterapie descrie acest procedeu ca pe o disciplină medicală efectuată de profesioniști acreditați în acest domeniu, nu un simplu experiment.

Diferiți, dar cu aceleași principii de funcționare

A nu se uita faptul că marginalizarea este un zid de care se lovește vindecarea sau ameliorarea statusului socio-cognititv al persoanelor cu patologie psihică, un zid care trebuie înlăturat în timp.  Acești pacienți sunt și au fost mereu oameni, ființe sociale cu aceleași nevoi ca oricare altele. Ei înșiși dovedesc asta prin faptul că sunt capabili să se alăture unor ansambluri muzicale sau coruri folosind arta ca terapie, iar ocazia de a cânta împreună le dezvoltă abilitatea de a socializa și de a se antrena în coversatii mult mai ușor.

De asemenea, o altă modalitate terapeutică în care este implicată muzica este aceea de a imita diverse instrumente muzicale cum ar fi tobele, ceva care să implice ritmicitatea în sincron cu bătăile inimii. Acest lucru restabilește conexiunea dintre corp și creier, oferind o reducere a nivelului de anxietate.

Un element cheie de care muzicoterapeutul trebuie să țină cont este alegerea individualizată a muzicii în funcție de relevanța pe care o are aceasta față de persoană respectivă. Muzica evocă amintiri, emoții, înseamnă o poveste pentru pacient, la fel ca pentru oricare dintre noi. Prin urmare, efectul terapeutic va depinde de alegerea cu grijă a pieselor pentru a obține conexiuni benefice la nivel cognititv.

Documentarul ”Alive Inside”

Documentarul care a câștigat Premiul Publicului la Festivalul de Film Sundance din Utah în 2014 este ecranizarea unei lumi interioare care continuă să trăiască în noi indiferent de boală care a pus stăpânire pe corpul nostru.

Concret, pacienții aflați în centrul respectiv unde s-a desfășurat studiul sunt monitorizați, camerele de filmat înregistrând reacțiile și schimbarea lor comportamentală în timp ce experimentează conexiunea dintre muzică și memorie. Astfel, din pacienți anxioși, retrași, aceștia încep să se miște pe ritmul muzicii, își amintesc momente sau piese pe care obișnuiau să le îndrăgească cu mult timp în urmă și care le aduceau bucurie. Documentarul a stârnit curiozitatea oamenilor de știință în ceea ce privește activarea memoriei de către muzică. Și dacă este să o luăm așa, de câte ori nu ni s-a întâmplat să zicem că o piesă anume ne amintește de ceva?

Studiile au mers mai departe, asfel în septembrie 2017 în Jurnalul American de Psihiatrie Geriatrică  se menționează efectul benefic al muzicii asupra memoriei în cazul vârstnicilor din azilele de bătrâni care foloseau acest tip de terapie.

Pe lângă îmbunătățirea simptomelor comportamentale se constată și o reducere în ceea ce privește necesitatea utilizării anxioliticelor și antipsihoticelor la respectivii pacienți. Documentarul de la Sundance reușește să mobilizeze ambiția unui donator privat pentru constituirea unei echipe multidisciplinare de cercetători de la Universitatea din Utah Health specializată în meloterapie.

Ca urmare a acestui proiect, în Utah, fiecare casă de îngrijire medicală și o unitate de îngrijire pe termen lung în demență Alzheimer beneficiază de un program de terapie prin muzică și stimulare cognitivă.

Beneficiile constatate au dus la extinderea numărului de astfel de centre de îngrijire medicală care au implementat programul Muzică și Memorie.

Explorări imagistice precum cele bazate pe RMN funcțional în timpul utilizării acestui tip de terapie  au demonstrat comunicarea a diferite regiuni din creier, incluziv rețeaua vizuală, rețeaua de evidentiere și executare, dar și cea corticocerebelara și cerebelară.

Planuri pentru viitor

Fondatorul programului Muzică și Memorie, Dan Cohen, își propune continuarea visului său de a ajuta pacienții care suferă de demență Alzheimer prin metode terapeutice care să nu mai impună folosirea atâtor medicamente antipsihotice pentru controlarea agitației și fenomenelor psihotice la pacienții cu forme severe de Boală Alzheimer.

În viziunea acestuia, medicația antipsihotică ar deteriora și mai mult statusul cognitiv al pacienților, iar atâta timp cât terapii complementare dau rezultat, inițiativa să merită continuată. Dreptul la muzică este un alt program lansat de el prin care vizează promovarea unei terapii muzicale personalizate în funcție de respectivele cazuri.

În acord cu inițiativa sa sunt și specialiștii responsabili de prescrierea medicației din astfel de centre de îngrijire care recunosc polipragmazia pacienților cu demență Alzheimer trecuți de vârsta de 85 de ani.

Orizontul pare să ofere alternative și șanse mai bune decât prea utilizata și limitată terapie medicamentoasă cu efecte adverse numeroase și cu o eficientă redusă în anumite cazuri.