Tulburările depresive sunt frecvent întâlnite în cazul pacienților diagnosticați cu afecțiuni oncologice, dar din cauza suprapunerii simptomatologiei afective peste semnele somatice ale bolii de bază, precum şi din cauza interferenţelor clinice realizate de efectele adverse ale chimioterapiei şi radioterapiei, deseori patologia afectivă este ignorată [1,2].
Necesitatea detectării precoce a depresiei la această categorie vulnerabilă de pacienți derivă din mai multe aspecte cu impact inclusiv asupra prognosticului afecțiunii oncologice:
- aderență mai mică la tratament,
- riscul autolitic ridicat,
- acuzele somatoforme care îngreunează monitorizarea statusului global,
- reducerea imunității mediate celular,
- scăderea funcționalității globale și a calității vieții etc [3].
Prevalenţa depresiei la pacienţii diagnosticaţi cu o formă de cancer variază foarte mult în funcţie de metodele de evaluare, strategiile de coping individuale, prezenţa sau absenţa grupului de suport, tipul şi stadiul tumorii, tipul de tratament urmat pentru boala de bază, existenţa unor comorbidităţi somatice sau prezenţa unui teren psihologic vulnerabil preexistent diagnosticului oncologic [1].
De asemenea, există dificultăţi metodologice legate de stabilirea unor criterii de diagnostic valide pentru această populaţie specială, fiind necesară administrarea unor scale speciale pentru evaluarea simptomelor depresive. Prezenţa acestor factori, precum şi a altor variabile greu de cuantificat, fac ca existenţa unor valori exacte pentru incidenţa şi prevalenţa diagnosticului de depresie în populaţia oncologică să fie dificil de stabilit [1,2].
Totuși, conform unei metaanalize a studiilor care au evaluat prevalenţa depresiei la pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni maligne, ratele acestei comorbidități variază între 1.5 și 50%, cu o medie de 24% [4]. O analiză mai aprofundată, bazată pe cuantificarea severității manifestărilor depresiei, a stabilit valori între 2 şi 40% pentru depresia majoră şi între 2 şi 55% pentru sindroame din spectrul depresiei [4]. Afecțiunile maligne cel mai frecvent asociate cu depresia sunt cancerul pancreatic şi orofaringian (22-55%), tumorile maligne de sân (2.5- 46%) sau pulmonare (11-44%), o prevalenţă mai redusă fiind întâlnită la pacienţii cu tumori de colon (13-24%), ginecologice (4.3- 21%) sau limfoame (8-19%) [4].
Terapia acestor pacienţi cu dublu diagnostic trebuie să conţină atât medicamente antidepresive, cât şi intervenţii psihoterapeutice.
- Administrarea antidepresivelor la aceste persoane este însă o alegere de multe ori dificilă, întrucât medicaţia psihotropă poate interfera cu chimioterapia, preparatele imunostimulante sau hormonale, care se adresează afecţiunii maligne. Dacă inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt cei mai utilizaţi în prezent, mirtazapina, tianeptina, trazodona, bupropionul şi venlafaxina reprezintă şi ele alegeri terapeutice eficiente [1].
- Intervenţiile psihoterapeutice au ca scop reducerea disconfortului afectiv şi creşterea calităţii vieţii acestor pacienţi, prin restructurarea cogniţiilor negative despre sine, boală şi viitor, dezvoltarea mecanismelor de coping, creşterea stimei de sine şi stimularea iniţiativei în rezolvarea problemelor cotidiene [5]. Cele mai folosite forme de psihoterapie la pacienţii oncologici care dezvoltă depresie sunt terapia psihodinamică scurtă, terapia cognitiv- comportamentală şi terapia de grup [1,5].
- Psihoterapia de grup se adresează atât pacienţilor, cât şi rudelor acestora, care pot beneficia de sprijin din partea unui psiholog pentru a depăşi momentele dificile prin care trec persoanele apropiate [1,5].
Bibliografie
1. Vasile D, Vasiliu O, Cretu O, et al. Terapia depresiei la pacienții oncologici. Medicina Modernă 2008;XV(8):407-412.
2. Caruso R, Nanni MG, Riba M, et al. Depressive spectrum disorders in cancer: prevalence, risk factors and screening for depression: a critical review. Acta Oncologica 2017;56:146-155.
3. Sephton SE, Dhabhar FS, Keuroghlian AS, et al. Depression, cortisol, and suppressed cell-mediated immunity in metastatic breast cancer. Brain, Behavior, and Immunity 2009;23(8):1148-1155.
4. McDaniel J, Musselman DL, Porter MR, et al. Depression in patients with cancer. Arch Gen Psychiatry 1995;52:89–99.
5. Worden JW, Weisman AD. Preventive psychosocial intervention with newly diagnosed cancer patients. Gen Hosp Psychiatry 1984;6:243-249.
Cmentariile sunt închise