Tulburarea depresivă în contextul bolilor cardiovasculare

Tulburările depresive și bolile cardiovasculare (BCV) coexistă adesea, depresia fiind asociată cu creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare. Ghidurile europene recomandă psihoterapia, medicația sau îngrijirea în colaborare pentru pacienții cu simptome depresive semnificative sau alți factori psihosociali.

Prevalența și impactul depresiei în bolile cardiovasculare

Depresia este prevalentă la 27-38% din populația europeană generală și la 40% dintre pacienții cu boli cardiovasculare. Ea este asociată cu scăderea speranței de viață și cu un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare. Unul din trei pacienți cu MCV suferă de depresie, ceea ce crește de 2-3 ori probabilitatea de morbiditate și mortalitate cardiacă, indiferent de factorii de risc tradiționali sau de sex.

Diferențe de gen în ceea ce privește depresia și bolile cardiovasculare

Depresia este de două ori mai răspândită la femei decât la bărbați și este mai severă, cu un debut mai precoce. Femeile cu boli cardiovasculare au rate de depresie de două ori mai mari decât bărbații cu boli cardiovasculare. Depresia crește riscul de boală coronariană la femei de 30% până la de două ori, în funcție de măsurile de depresie și de criteriile de evaluare a bolii coronariene.

Depresia ca factor de prognostic în sindroamele coronariene acute

Depresia după sindroame coronariene acute este un factor de risc pentru mortalitatea cardiacă și mortalitatea din toate cauzele, precum și pentru rezultatele compozite, inclusiv mortalitatea sau evenimentele cardiace non-fatale. Depresia este, de asemenea, un factor determinant major al re-spitalizărilor neplanificate în termen de 30 de zile după o externare din spital pentru infarct miocardic (IM).

Depresia și calitatea vieții

Depresia este cel mai puternic predictor al calității vieții (QoL) în contextul bolii coronariene. Ea are un impact mai mare asupra calității vieții decât simptomele legate de severitatea bolii cardiace.

Evaluarea și tratamentul depresiei la pacienții cu boli coronariene

Recunoașterea și depistarea depresiei reprezintă o parte importantă a managementului pacienților cu boală coronariană. Intervențiile psihologice, cum ar fi managementul stresului, consilierea individuală sau de grup și sprijinul pentru autoîngrijire și farmacoterapie, sunt recomandate pentru pacienții cu CHD și depresie comorbidă. Antidepresivele, în special escitalopramul, citalopramul și sertralina, par a fi opțiunile de tratament farmacoterapeutic de primă linie pentru depresia la pacienții cu boală coronariană.

Concluzie

Tratamentul fizic, managementul și reabilitarea bolilor cardiovasculare au progresat semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări și îndrumări pentru a aborda bunăstarea mentală și emoțională a pacienților. Impactul psihologic al bolilor cardiovasculare se extinde la rude, partenerii supraviețuitorilor infarctului miocardic confruntându-se timp de mulți ani cu îngrijorare, anxietate și, posibil, cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD).