E atât de firesc, necesar ca să manânci! Şi de mirare cum un lucru indispensabil pentru viaţă poate deveni o sursă de boală şi suferinţă, uneori chiar de moarte.
Cum se poate transforma mâncarea din ceva benefic în ceva periculos
Cum aşa? Din păcate simplu. Ori de câte ori ne este foame şi mâncăm, când ajungem la senzaţia de saţietate, se descarca şi plăcere din centrul plăcerii din creier. Dacă papilele noastre gustative au fost “gâdilate în mod plăcut” de mâncarea ingerată, plăcerea se intensifică şi noi vom ţine minte că mâncarea poate fi un mod foarte eficient şi rapid de a ne provoca plăcere.
Aşa că ori de câte ori vom simţi nevoia să ne relaxăm, recompensăm, să ne calmăm, să ne treacă plictiseala, mâncarea poate fi folosită ca instrument de scădere a disconfortului sau de creştere a confortului (dacă socializez şi mă simt bine, mă pot simţi şi mai bine dacă mănânc ceva bun).
Există, însă, pericolul de a face asta foarte des, pentru că necesită un minim efort şi are un efect considerabil. Dacă se întâmplă să folosesc des mâncarea ca strategie de a face faţă distresului, pot să mă îngraş considerabil, cu consecinţe ce pot fi importante până la devastatoare asupra stării mele de sănătate fizică, imagine de sine, viaţă socială şi, nu în ultimul rând, sănătate mentală.
Pot să realizez destul de târziu efectele mâncatului excesiv asupra stării mele de bine, lucru care determină multe persoane să recurgă la soluţii extreme care promit efecte rapide, dar care pot avea costuri mari financiare şi asupra sănătăţii.
Ce este de făcut?
Poţi apela la un profesionist, şi ar fi excelent dacă alegi un specialist într-o direcţie validată ştiinţific, recunoscută de o comunitate ştiinţifică competentă, dar, înainte să urmezi un tratament, asigură-te că eşti foarte bine informat despre ce înseamnă problema pe care o ai, care sunt metodele de a o rezolva şi care metodă crezi că ţi se potriveşte cel mai bine.
De unde ştii că ai transformat mâncatul în dependenţă?
Dacă mănânci deseori fără să-ţi fie foame, mănânci când eşti stresat, fericit, plictisit, socializezi, te simţi singur, te recompensezi, vrei să te relaxezi, când iei salariul cea mare parte din bani se duce pe mâncare, nu poţi arunca mâncarea, intri în panică dacă ai frigiderul gol, te simţi în siguranţă doar când ai la îndemână mâncare şi nu eşti “în primejdie” de a-ţi fi foame, abia după ce ai golit frigiderul realizezi ce şi cât ai mâncat şi apoi te simţi vinovat, este posibil să suferi de această formă de dependenţă.
Este o boală, nu un deficit de caracter şi nicidecum o problemă de voinţă. Există tratament, este de lungă durată, este eficient atâta timp cât eşti hotărât şi motivat să renunţi la dezavantajele mâncatului excesiv sau, pe englezeşte, la dezavantajele binge eating-ului.