Gestionarea efectelor secundare ale medicamentelor psihotrope. Joseph F. Goldberg și Carrie L. Ernst (2019)
Medicamentele psihotrope au revoluționat tratamentul tulburărilor de sănătate mintală, oferind alinare pentru milioane de persoane din întreaga lume. Cu toate acestea, la fel ca toate medicamentele, medicamentele psihotrope pot provoca efecte adverse care variază de la ușoare și deranjante până la grave și amenințătoare de viață. Pentru a decide când să gestionezi aceste efecte secundare și când să iei în considerare tratamente alternative este nevoie de o analiză atentă a raportului risc-beneficiu, adaptată la nevoile și circumstanțele unice ale fiecărui pacient.
Acest ghid își propune să ajute pacienții și clinicienii să navigheze printre provocările reprezentate de efectele secundare ale medicamentelor psihotrope și să ia decizii informate cu privire la tratament și este bazat pe a doua ediție a manualului ”Managing the Side Effects of Psychotropic Medications” scris de Joseph F. Goldberg și Carrie L. Ernst apărut în 2019 (folosiți codul ”psihiatrie20” pentru a obține o reducere de 20%).
Cuprins
Importanța analizei risc-beneficiu
În ultimii ani, psihiatria a recunoscut din ce în ce mai mult importanța analizei risc-beneficiu în luarea deciziilor privind tratamentul. În timp ce beneficiile potențiale ale medicamentelor psihotrope în tratarea tulburărilor de sănătate mintală sunt bine stabilite, riscurile asociate cu psihopatologia netratată sau insuficient tratată au fost cuantificate abia recent. Studiile au arătat că tulburările de sănătate mintală netratate pot duce la un exces de morbiditate și mortalitate, subliniind necesitatea unui tratament eficient.
Cu toate acestea, riscurile asociate cu medicamentele psihotrope trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare cu atenție. Unele medicamente, cum ar fi litiul, inhibitorii de monoaminooxidază (IMAO) și antidepresivele triciclice (TCA), au indici terapeutici îngusti și pot fi letale în caz de supradozaj. Altele, cum ar fi clozapina, prezintă risc de dereglare metabolică. În pofida acestor riscuri, s-a demonstrat că aceste medicamente reduc dramatic mortalitatea prin suicid și tentative de suicid, subliniind importanța cântăririi beneficiilor potențiale în raport cu riscurile.
Factori de luat în considerare în analiza risc-beneficiu
Atunci când se efectuează o analiză risc-beneficiu, trebuie luați în considerare mai mulți factori. Gravitatea simptomelor psihiatrice ale pacientului este un considerent cheie. Pentru simptomele ușoare, care nu sunt invalidante și care nu sunt grave, o tolerabilitate ridicată a medicamentului (adică un număr mare necesar pentru a vătăma, sau NNH) poate fi prioritară față de amploarea eficacității. În astfel de cazuri, psihoterapiile adjuvante pot fi, de asemenea, eficiente în gestionarea simptomelor.
Cu toate acestea, pentru formele moderate sau severe de psihopatologie, medicamentele cu efecte mai robuste (de exemplu, dimensiuni mari ale efectului și un număr mic de cazuri necesare pentru a trata, sau NNT) pot fi necesare pentru a obține o îmbunătățire semnificativă. În aceste cazuri, riscurile unei psihopatologii subtratate pot fi mai mari decât riscurile asociate efectelor secundare ale medicamentelor.
Strategii de comunicare eficientă și de educare a pacienților:
Pentru a promova o alianță terapeutică de succes și a asigura rezultate optime ale tratamentului, medicii trebuie să utilizeze următoarele strategii atunci când comunică cu pacienții despre efectele secundare ale medicamentelor psihotrope:
- Creați un mediu sigur și deschis care să încurajeze pacienții să discute orice preocupări sau experiențe cu evenimente adverse. Validați-le sentimentele și empatizați cu ezitarea lor de a ridica obiecții legate de tratament. Asigurați-i că vă angajați să lucrați împreună pentru a găsi cea mai bună soluție în cazul în care apar probleme.
- Furnizați informații clare și accesibile despre diferențele dintre efectele secundare ușoare și supărătoare și cele care sunt potențial periculoase. Ajutați-i pe pacienți să înțeleagă care efecte adverse necesită atenție imediată și care pot fi gestionate prin modificări ale stilului de viață sau prin îngrijiri de susținere.
- Abordați orice concepții greșite sau noțiuni preconcepute pe care pacienții le pot avea cu privire la tipuri specifice de efecte adverse ale medicamentelor. Oferiți informații exacte, bazate pe dovezi, pentru a-i ajuta să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la tratamentul lor.
- Discutați în detaliu riscurile și beneficiile fiecărei opțiuni de tratament. Explicați raționamentul care stă la baza alegerii unui anumit medicament ca fiind „cea mai bună” alegere pentru afecțiunea lor specifică și analizați dacă opțiunile alternative sunt susceptibile de a fi comparabile din punct de vedere al eficacității și toleranței.
- Țineți cont de experiențele anterioare ale pacientului cu evenimente adverse și de sensibilitatea individuală a acestuia la anumite tipuri de efecte secundare. Aceste informații pot ajuta la orientarea deciziilor de tratament și la personalizarea abordării gestionării efectelor adverse.
- Furnizați o estimare realistă a probabilității și a duratei efectelor adverse specifice. Unele efecte secundare pot fi tranzitorii și se pot rezolva de la sine, în timp ce altele pot persista și necesită o gestionare continuă.
- Discutați durata preconizată pentru ameliorarea clinică și potențiala apariție a efectelor adverse. Stabiliți repere pentru reevaluarea periodică a analizei risc-beneficiu pentru a vă asigura că planul de tratament rămâne adecvat în timp.
- Reasigurați pacienții că veți monitoriza îndeaproape atât eficacitatea, cât și efectele adverse ale tratamentului și că veți interveni, după caz, pentru a le asigura siguranța și bunăstarea. Atunci când pacienții cred că medicul lor este la fel de interesat ca și ei de preocupările lor, este mai probabil ca aceștia să aibă încredere și să respecte planul de tratament.
Privind spre viitor
În timp ce cercetările privind strategiile de gestionare a celor mai frecvente și dificile efecte secundare ale medicamentelor psihotrope au rămas în urma dezvoltării de noi tratamente pentru tulburările psihiatrice, există speranță pentru viitor. Pe măsură ce actualele formulări brevetate ale medicamentelor psihotrope își pierd protecția prin patent, ar putea exista stimulente mai mari pentru ca producătorii de medicamente să aloce resurse pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente de contracarare a efectelor adverse.
Până când medicamentele psihotrope de înaltă eficacitate fără efecte adverse vor deveni o realitate, rămâne responsabilitatea profesioniștilor din domeniul sănătății mintale să analizeze cu atenție eficacitatea, tolerabilitatea și gradul de adecvare a medicamentelor pentru fiecare pacient în parte. Implicarea pacienților ca parteneri în procesul de luare a deciziilor în comun în mod continuu oferă fundamentul pentru o alianță terapeutică semnificativă și rezultate de succes ale tratamentului.
Cuprins ghid
Mai jos veți putea consulta rezumate ale capitolelor din cartea ”Managing the Side Effects of Psychotropic Medications” generate de Inteligența Artificială (Claude Opus) și traduse cu ajutorul DeeplTranslate Pro.
Considerații generale
Psihiatrul ca medic
- Psihiatria de îngrijire primară
- Diferențierea efectelor adverse ale medicamentelor de simptomele bolii primare sau de problemele medicale nepsihiatrice
- Fenomenul Nocebo și predispoziția la efecte adverse
- Reacții terapeutice negative
- Atribuirea și cauzalitatea
- Efecte adverse paradoxale
- Extrapolarea „rezultatelor cercetării bazate pe dovezi” la pacienții din „lumea reală”
- Relațiile dintre doze și efectele adverse
- Atenționări și precauții ale FDA
- Analize de risc-beneficiu
- Abordarea generală a evaluării efectelor adverse ale medicamentelor
Farmacocinetică, farmacodinamică și farmacogenomică
- Farmacocinetica și farmacodinamica
- Polifarmacie toxică
- Diferențe de gen și rasiale în ceea ce privește efectele adverse
- Alcoolul
- Formulări de marcă față de cele generice
- Agenți enantiomerici față de agenți racemici și compuși părinți față de metaboliți
- Nivelurile sanguine ale medicamentelor
- Predictori farmacogenomici ai efectelor adverse
Populații vulnerabile
- Propensiunea diversă a pacienților la efectele secundare ale medicamentelor
- Copii
- Pacienți bolnavi din punct de vedere medical
- Adulți în vârstă
- Pacienți predispuși la somatizare
Efecte psihiatrice adverse ale medicamentelor nonpsihotrope
- Analgezicele
- Anticolinergice
- Anticonvulsivante
- Antimicrobiene
- Antineoplazice
- Agenți antiparkinsonieni
- Agenți antivirali și antiretrovirali
- Medicamente cardiovasculare
- Agenți dermatologici
- Agenți gastrointestinali
- Suplimente hormonale
- Imunosupresoare
- Interferon-α
- Contraceptive orale și inele intravaginale
- Mijloacele de renunțare la fumat
- Steroizi
Efecte psihiatrice adverse ale medicamentelor psihiatrice
- Activare și manie/hipomanie sau stări mixte
- Anxietate și panică
- Subiecții din studiile clinice cu boli psihiatrice
- Fenomene de întrerupere a tratamentului
- Dezinhibiția și afectarea controlului impulsurilor
- Amorțeala emoțională
- Psihoză
- Gândire sau comportament sinucigaș
Ce ar trebui să știe terapeuții nonmedicali despre efectele adverse ale medicamentelor
Sisteme de organe
Sistemul cardiovascular
- Aritmii și palpitații
- Accidente cerebrovasculare
- Edemul
- Hipertensiune arterială
- Miocardită și cardiomiopatie
- Hipotensiunea arterială ortostatică
Sistemul dermatologic
- Alopecia
- Hiperhidroza
- Fotosensibilitate
- Prurit
- Erupții cutanate
Ureche, nas și gât
- Bruxism
- Disartrie
- Disgeuzie
- Leziuni orale
- Sialoree
- Stomatodinia (sindromul de arsură în gură)
- Tinitus
- Xerostomie
Anomalii ale electroliților
- Hiponatremia și SIADH
- Acidoză și alcaloză metabolică
Endocrinopate
- Demineralizarea osoasă și osteoporoza
- Ginecomastia
- Hiperprolactinemie, galactorree și tulburări menstruale și sindromul ovarelor polichistice
- Anomalii ale paratiroidelor
- Anomalii tiroidiene
Sistemul gastrointestinal
- Diaree, hipermotilitate și constipație
- Sângerări gastrointestinale
- Insuficiență hepatică și transaminită
- Hiperamoniemia
- Tulburări de malabsorbție
- Greață și tulburări gastrointestinale
- Pancreatită
Sistemul genito-urinar și renal
- Disurie și retenție urinară
- Enurezis și incontinență urinară
- Sindromul nefrotic
- Nefrotoxicitatea și diabetul insipid nefrogenic
- Priapismul
- Calculi renali
- Insuficiență renală
- Disfuncții sexuale
Sistemul hematologic
- Mielosupresie: Agranulocitoză și trombocitopenie
- Tulburări de agregare plachetară și risc de sângerare
- Celulele roșii din sânge
Dereglarea metabolică și creșterea în greutate
- Dislipidemiile
- Dereglarea glicemică și diabetul zaharat
- Creșterea în greutate
- Pierderea în greutate
Sistemul musculo-scheletic
- Dureri articulare
- Crampe la picioare
- Mialgii
Sistemul neurologic
- Complicații cognitive
- Delirium și encefalopatie
- Oboseală și sedare
- Cefalee
- Tulburări de mișcare
- Tremor
- Tulburări musculare, fasciculații și mioclonii
- Nistagmus
- Paresteziile și neuropatiile
- Crize convulsive
- Lăcrimarea
Sistemul oftalmologic
- Cataracta
- Diplopia, vederea încețoșată și pierderea vederii
- Glaucomul
- Retinopatiile
Tulburări ale somnului
- Hipersomnia și atacurile de somn
- Insomnia
- Coșmaruri și vise vii
- Parasomniile
Reacții sistemice
- Reacții alergice și angioedemul
- Reacții de hipersensibilitate la antiepileptice
- Disreglarea temperaturii corporale
- Cancerul și mortalitatea excesivă
- Sindroame de întrerupere a tratamentului
- Lupus eritematos indus de medicamente
- Sindromul neuroleptic malign
- Sindromul serotoninei
Sarcina și lăuzia
- Alăptarea și teratogenitatea
- Efecte asupra creșterii
- Sevrajul la nou-născut
Situații de urgență
Recomandări sumare
Viitorul
Anexe
Anexa 1: Rezumat al efectelor adverse majore și considerații privind monitorizarea/gestionarea
Anexa 2: Întrebări și răspunsuri pentru autoevaluare
- Întrebări
- Ghid de răspunsuri
Anexa 3: Resurse pentru practicieni
- Rezumat al efectelor adverse frecvent raportate ale agenților psihotropi
- Interacțiuni frecvente ale medicamentelor psihotrope
- Site-uri web utile
- Scalele de evaluare pentru măsurarea efectelor adverse ale medicamentelor