Curs online EMC (10 credite) – Sindromul burnout

Conf. Dr. Cristina Tiu împreună cu Dr.  Adriana Antohe au creat un curs online cotat cu 10 credite EMC despre Sindromul Burnout sau epuizare profesională.

Cursul cuprinde 3 module, poate fi parcurs atât folosind platforma Formare Medicală, fie descărcat și parcurs pe orice dispozitiv. După lecturarea celor 3 module, va trebui să vă testați cunoștințele printr-un test scurt la care e necesar să răspundeți la minim 80% din scorul maxim. Nu vă îngrijorați dacă nu reușiți din prima! Aveți 2 încercări pentru a promova examenul.

Lecția 1: Definiție, istoric, stresul cronic, diagnostic diferențial

Prima lecție cuprinde date generale despre sindromul burnout, definiție, termeni echivalenți și istoricul cercetărilor în acest domeniu. Stresul cronic intră în discuție mai apoi prin multiple abordări și modele (Lazarus, Maslach, Demerouti, Freudenberger), relația între presiune-performanță, reacții sănătoase de adaptare la stres, stadiile sindromului de burnout și altele.

Pe parcursul acestui prim modul autorii încearcă să răspundă următoarelor întrebări:

1. Este ”Burnout” un termen inventat în secolul XXI?
2. Este sindromul burnout o boală?
3. Ce nu este burnout-ul?
   • nu este stres
   • nu este ”compassion fatigue” (oboseala de compasiune)
   • nu este Tulburare de Stres Posttraumatic
   • nu este prejudiciu moral (Moral injury)
   • nu este depresie 

Lecția 2: factori de risc, semne, evaluare, prevalență

Factori de risc pentru sindromul burnout

Majoritatea autorilor susțin faptul că epuizarea profesională nu este un fenomen individual, ci unul organizațional. Factorii individuali au o pondere mai redusă în a explica apariția burnout-ului decât, de exemplu, volumul mare de lucru.

Cu toate acestea, unele persoane sunt mai predispuse la bournout decât altele datorită unor factori individuali personali sau din mediul familial. Cel mai important de gestionat sunt factorii de mediu de muncă și cel mai eficient este să combinăm strategiile organizaționale cu cele personale.

Întrebările ridicate și problemele abordate în această lecție sunt:

• Care sunt persoanele la risc?
• Ce profesii sunt mai predispuse a cauza sindromul burnout și care sunt caracteristicile mediului de lucru care pot cauza epuizare profesională?
• Care sunt factorii de risc specifici pentru medici?
• 5 factori externi legați de mediul familial
• 6 factori individuali specifici
• 7 factori externi legați de mediul de muncă

Recunoașterea semnelor de burnout

Cum evaluăm sindromul burnout?

• Maslach Burnout Inventori (MBI) – standardul de aur. Varianta originală cuprinde 22 de întrebări, iar varianta de screening general (General Survey) 16 întrebări, împărțite în 3 scale:

• • epuizare emoțională
  • depersonalizare
  • ineficiență profesională

1. Mă simt stors/stoarsă din punct de vedere emoţional din cauza muncii mele
   2.  Mă îndoiesc de semnificația mele
   3. Să lucrez întreaga zi este un real disconfort pentru mine.
   4. Nu sunt eficace în soluţionarea problemelor care apar în legătură cu munca mea
   5. Mă simt epuizat(ă) profesional din cauza muncii mele.
   6. Simt că nu aduc o contribuţie efectivă la ce face această organizaţie.
   7 Am devenit mai putin interesat(ă) de munca mea de cand sunt la acest loc de muncă
   8 Am devenit mai puţin entuztasmat(ă) de munca mea
   9. După părerea mea, mă descurc slab la locul de muncă .
   10.  imi e indiferent cănd realizez ceva la serviciu.
   11. Mă simt terminat(ă) la sfarşitul unei zile de lucru.
   12. La acest loc de muncă nu am realizat nimic care să merite efortul.
   13 Doresc doar să-mi fac treaba la serviciu și să nu fiu deranjat(ă)
   14. Ma simt obosit(ă) cand mă trezesc dimineaţa şi trebuie să fac faţă unei noi zile de lucru.
   15 Am devenit mai cinic(ă) despre inutilitatea potenţială a muncii mele
   16. Nu mă simt încrezător/încrezătoare în legătură cu realizarea eficientă a muncii mele.

• Burnout Basicheck (aplicație mobilă)
• Burnout self-test (mindtools)
• Burnout Risk-Test (BRIXtm)

Prevalența sindromului în domenii particulare de activitate

• Farmaciștii
• Asistentele din serviciul de chirurgie
• Medicii din unitatea de terapie intensivă (ATI)
• Medicii rezidenți
• Psihologii
• Cadrele didactice

Lecția 3: gestionare stres cronic, strategii preventive, concluzii

Strategii de gestionare a stresului la locul de muncă

Posibilități de gestionare a stresului:

1. Înţelegerea relaţiei între factorii de stres, evaluarea cognitivă şi tiparul de reacţie
   (etiologice
2. Disponibilitatea şi dezvoltarea abilităţii de a analiza situaţia de stres în mod obiectiv
   (coping/adaptare activa, restructurare cognitiva
3. Încurajarea acceptării stresului ca parte inevitabilă a vieţii – dezvoltarea REZILIENTEI
   (cresterea tolerantei la frustrare
4. Cunoaşterea strategii lor de gestionare a stresului pe termen scurt (eliminare sau
   reducere a stresului) – gestionarea emotiilor si gandurilor irational
5. Dobândirea unor abilităţi de reducere sau evitare a stresului pe termen lung (dezvoltare
   autocontrol)
6. Dezvoltarea abilităţii de a crea un echilibru între munca şi relaxare (reorganizarea
   sistemului de valori)

Persoanele reziliente au următoarele trăsături

• capacitatea de a reacţiona rapid la stres
• capacitatea de a se distanţa de afectele intense (maturitate emotionala)
• anticiparea proiectivă pozitivă (cum va fi viaţa lor când dificultăţile vor fi trecut)
• reevaluarea pozitivă a evenimentelor dureroase (devin acceptabile sau congruente)
• altruismul + optimismul + speranţa

Gestionarea stresului cronic si sindromul burnout

Gestionarea stresului are limite pentru ca este un proces psihic interior, dinamic si încercarea de a face fată unei situaţii este limitată de elemente de personalitate, starea persoanei la momentul respectiv, mediul ei psiho-social.

• Aceste aspecte dar si altele pot împidica efortul de gestionare a stresului şi formarea
  unui mod productiv de a ”face faţă”:
• aşteptări exagerate şi nerealiste („mi se cuvine”)
• modalităţi distructive de gestionare a eşecurilor (evitarea situaţiei, pasivitatea sau
  izolarea, autoevaluarea deficitară, conversaţia negativă cu propria persoană, acuzarea,
  contemplarea exagerată)
• standarde sociale și ritualuri
• optimism nerealist
• situaţii de viaţă extreme

Cei mai castigati sunt cei care inteleg ca invatul are si dezvat si pe masura ce observa ca un mod de gandire (urmat de un comportament) nu aduce succes decid sa schimbe ceva, cel mai la indemana fiind propria persoana (deseori, circumstantele se schimba mai greu: locul de munca, echipa manageriala, asteptarile mari ale pacientilor).

O minte flexibila nu exdude curajul de a schimba locul de munca, orasul sau asumarea conversatiilor dificile, doar ca, poate sa nu fie nevoie.

Tipare de gândire

Modul de gândire „să fiu perfect” – situaţii de performanţă = stres cronic

„este inacceptabil când nu îmi termin munca”,
„trebuie să fiu întotdeauna disponibil”,
„nimic nu poate fi mai rău decât să greşesc”, „trebuie să fiu de încredere”, „trebuie să fac mereu totul perfect”

Modul de gândire „să fiu popular” – situaţii conflictuale între oameni= stres cronic

„nu vreau să dezamăgesc”, „este groaznic când alţii sunt supăraţi pe mine”, „trebuie să mă înţeleg cu toată lumea”, „este groaznic să fiu criticat”,
„este important să fiu pe placul tuturor”

Modul de gândire „să fiu puternic” – situaţii de neputinţă şi slăbiciune =; stres cronic

”prefer să fac totul singur”, ”oamenii puternici nu au nevoie de ajutor”,
”daca mă bazez pe alţii sunt un ratat”,  ”nimic nu merge fără mine”,
”este groaznic să te bazezi pe alţii”

Modul de gândire „să fiu atent” – situaţii incerte şi incontrolabile = stres cronic

„este groaznic când ceva nu merge conform planului”,
„trebuie să am mereu controlul”,
„trebuie să fiu sigur de deciziile mele”,
„trebuie să mă gândesc întotdeauna la ceea ce se poate întâmpla în viitor”,
„este groaznic când nu ştiu cu ce va trebui să mă confrunt”,
„nu voi fi capabil să-mi menţin standardul de viaţă”

Modul de gândire „nu sunt în stare” – situații cu sarcini neplăcute, efort sau frustrări = stres
cronic

”nu voi putea face”, ”nu voi reuşi”, ”nu voi putea suporta presiunea”,
”problemele şi dificultăţile sunt teribile”, ”imi voi pierde slujba pentru că sunt bolnav”, ”nu voi mai găsi de muncă la vârsta mea”

Strategii organizaționale

Instrumente de evaluare a stresului pentru lucrători și pentru coordonatori/manageri

Strategii preventive

• Strategii personale de gestionare a stresului
• Analiza situației, gândirea și reacția
• Managementul emoțiilor și ideilor iraționale
• Acceptarea
• Terapia rațional-emotivă și comportamentală (REBT)
• Reorganizarea și reevaluarea sistemului de valori
• Dezvoltarea autocontrolului
• Strategii de coping activ
• Program de prevenție pentru sindromul burnout
• Factori de sanogeneză
• Starea de bine
• Alimentația optimă
• Nootropele

Concluzii

Preventia sindromului este una din prioritatile momentului pentru companii si guverne si TREBUIE sa fie pentru fiecare dintre noi – este nerealist sa presupunem ca nu vom avea stres in viata profesionala dar este iresponsabil sa nu ne pregatim pentru gestionarea lui, daca se poate, sau sa schimbam locul de munca, dupa ce tot ceea ce a tinut de noi a fost implementat (altfel, vom muta riscul personal intr-un alt loc de munca, imperfect ca tot ce este pe lume).

”Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume”

Preventia se face prin creearea propriului algoritm de gestionare a stresului pentru ca sindromul burnout nu afecteaza doar persoana si echipa in care lucreaza ci si calitatea serviciilor sau produselor rezultate (iar combinatia strategii lor poate fi foarte diferita in etape diferite de viata).

Este necesara o evaluare permanenta a satisfactiei in munca si a gradului de stres (si exista instrumente validate) atat pesoanala cat si pentru întreaga echipa pe care o coordonam (inclusiv studenti, rezidenti).

CURSUL ONLINE COMPLET + TESTUL DE VERIFICARE