Definiția bullying-ului și tipuri de bullying

Bullying-ul este o formă de abuz emoțional și fizic asupra altei persoane, intenționat, repetat și care apare în cazul unui dezechilibru de forțe – victima este vulnerabilă și fără capacitatea de a se apară singură, fie pentru că trebuie să facă față unei coaliții îndreptate împotriva sa, fie pentru că agresorul are asupra sa un ascendent de vârstă sau de altă natură.

Există numeroase comportamente  de bullying, cum ar fi tachinarea, provocarea, jignirea, strigarea pe nume, răspândirea de zvonuri sau minciuni, îmbrâncirea, lovirea sau pălmuirea, abandonul sau alungarea, amenințarea, furtul sau distrugerea obiectelor personale, comentarii sau gesturi obscene, emailul sau blogging-ul și altele.

Cercetătorii încearcă să afle de ce victimele bullying-ului din copilărie au risc sporit de probleme psihologice, de probleme de sănătate fizică, de scădere a calitățîi vieții în general.

Este important de făcut diferența între doi termeni similari: bullying-ul și mobbing-ul. Mobbing-ul este definit că o hărțuire psihologică sistematică la locul de muncă, o formă de hărțuire sau de presiune psihică asupra unui angajat din partea colegilor sau superiorilor, intenționată și cu efecte negative asupra bunăstării fizice, emoționale, profesionale și relaționale a victimei. Scopul mobbing-ului este, cel mai adesea, excluderea angajatului din post sau din organizație.

Bullying-ul, ca mod agresiv de interacțiune socială, se întâlnește și în rândul adulților, iar consecințele negative ale acestui tip de comportament sunt similare la copii și adulți.

Agresiunea numită cyberbullying se realizează prin intermediul internetului. Tinerii din ziua de azi devin cu mai multă ușurință victime sau agresori în fenomenul de bullying. Posibilitatea de a fi anonim încurajează și mai mult fenomenele de hărțuire în mediul virtual. Victimele hărțuirii cibernetice suferă daune psihologice uneori mai mari decât cele din viață „reală”, datorită informațiilor neplăcute, inadecvate, care sunt disponibile pentru publicul larg un timp mai îndelungat.

Efectele pe termen lung ale bullying-ului și mecanisme de acțiune asupra sănătății

Bullying-ul îndelungat poate duce la depresie, anxietate sau comportament suicidar. Totuși, cercetătorii precizează că majoritatea tinerilor care au fost victime ale bullying-ului nu devin suicidari și, în cazul tinerilor care mor prin sinucidere, cauzele sunt multiple, nu doar bullying-ul.

Pe lângă impactul psihologic negativ, bullying-ul este factor de risc crescut pentru diverse boli somatice ale victimelor, nu doar în perioada în care au suferit agresiunea, ci și mai târziu în viață. S-a descoperit că unii copii care au suferit acte de bullying între 8 și 10 ani au experimentat tulburări de somn – coșmaruri, somnambulism și teroare nocturnă (pavor nocturn) – la vârsta de 12 ani.

La vârsta de 50 de ani, după 40 de ani de la evenimentele negative din copilărie, persoanele care au suferit agresiuni de tip bullying în copilărie erau în mai mare măsură decât ceilalți în condiție fizică și psihologică precară. Aceste victime mai degrabă nu aveau un loc de muncă, aveau un nivel de educație mai scăzut, erau în mai mică măsură într-o relație intimă cu cineva și nu aveau un suport social bun.

Este necesar să ne modificăm percepția că bullying-ul este doar o etapă inevitabilă în procesul maturizării sau un rit de trecere, afirmă coautorul Prof. Louise Arseneault. Ea consideră că, în timp ce programele de sistare a fenomenului de bullying sunt importante, profesorii, părinții și politicienii trebuie să-și concentreze eforturile asupra programelor de prevenire a problemelor care rezultă din consecințele bullying-ului în adolescență și la vârsta adultă.

O echipa de cercetători de la Duke University Medical Center din Durham, NC, a studiat ipoteza dacă victimele bullying-ului suferă sau nu un anumit tip de stres toxic, care va duce la apariția unor probleme de sănătate fizică, care altfel nu ar fi apărut. Astfel, cercetătorii au măsurat la victime nivelurile proteinei C reactive (CRP), care cresc atunci când organismul are o reacție inflamatorie.

Corpul reacționează la stresul toxic în același mod în care reacționează când lupta împotriva unei infecțîi. Prof. Arseneault a explicat că bullying-ul poate modifică răspunsul organismului la stres și prin intermediul creșterii anormale a nivelului hormonului cortizol, eliberat de sistemul endocrin în condiții de stres.

Victimele prezintă niveluri crescute ale markerului proteină C reactivă chiar și la 10 ani de la experiență lor traumatizantă. În timp, aceste schimbări fiziologice pot limita abilitatea individului de a răspunde la noi încercări și îl pot face mai vulnerabil în raport cu bolile fizice.

Agresori și victime – care sunt consecințele? Mijloace de prevenție

După cum explică Dr. Copeland, nu toate victimele sunt la fel. Există unele care încearcă să se apere în mod agresiv și să îi lovească pe ceilalți, au tendința să fie impulsive, irascibile, cu autostima scăzută și impopulare printre cei de vârstă lor. Victimele bullying-ului provin în mai mare măsură din familii disfuncționale în care au fost maltratate de membrii propriei familii. În acest mod acești copii au fost supuși unor niveluri mai mari de adversitate și nu posedă aptitudinile, temperamentul și suportul social necesar unei adaptări eficiente în mediul social. Dr. Copeland consideră că programele cele mai eficiente de prevenție includ întâlniri cu părinții, metode disciplinare ferme și supraveghere strictă.

Odată ce un copil a fost victima bullying-ului, este absolut necesar că părinții și profesorii să îl susțină și să îl sprijine, asigurându-se că agresiunea nu se mai repetă.

Sunt îngrijorătoare și consecințele psihologice negative, care de fapt pot fi prevenite. În realitate există tratament efectiv și testat pentru probleme psihologice cum ar fi depresia sau anxietatea, riscul suicidar. „Problema e că foarte puțini oameni cu astfel de probleme de sănătate mintală obțin ajutorul de care au nevoie.”

În ceea ce privește prevalența și formele fenomenului bullying în școlile din România, studiile arată că 17,9% dintre elevii chestionați, care reprezentau un eșantion reprezentativ la nivel național, au fost hărțuiți de către colegii lor. Dintre aceștia 4,3% în mod frecvent iar 13,6% uneori.

În România, ISTT (Institutul pentru studiul și tratamentul traumei), prin departamentul sau anti-mobbing/bullying, oferă următoarele servicii psihologice:

• Evaluarea situației de bullying în care se află copilul;
• Consiliere psihologică individuală pentru copii și/sau părinți;
• Terapie de familie;
• Consiliere psihologică și psihoterapie;
• Grupuri de dezvoltare personală pentru exersarea abilităților antibullying.

Bibliografie:

Raportul national de sanatate a copiilor si tinerilor din Romania, 2016, http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/Raport-scolara-2016.pdf

https://www.istt.ro/asistare-psihologica-anti-mobbing/ – citit in 29.12.2019

https://www.unicef.ro/media/fenomenul-bullying-cum-il-depistam-si-cum-il-combatem-pentru-scoli-mai-sigure/ – articol din 22 octombrie 2015

https://www.paginadepsihologie.ro/bullying-online-ce-este-si-cum-ii-facem-fata-sfaturi-utile-de-la-experti-2/ – Oana Calnegru, articol din 27.09.2017

Am J Psychiatry, doi:10.1176/appi.ajp.2014.13101401, published online 1 July 2014, Adult health outcomes of childhood bullying victimization: evidence from a five-decade longitudinal British birth cohort

King’s College London , accesat in 25. 09. 2014, news release

Louise Arseneault, Scientific American, accesat in 25 September 2014, Health impact of childhood bullying can last a lifetime

Childhood bullying involvement predicts low-grade systemic inflammation into adulthood, William E. Copeland, et al., PNAS, doi: 10.1073/pnas.1323641111, publicat online in 2.05.2014, abstract

Duke Medicine , accesat in 25.09. 2014, news release

Impact of bullying in childhood on adult health, wealth, crime, and social outcomes, Psychological Science, doi: 10.1177/0956797613481608, publicat online in 19.08.2013, abstract

nobullying.com, accesat 25.09. 2014, Facts about bullying

Adrian Victor Vevera, Alexandra Raluca Albescu, Hărțuirea cibernetică, Romanian Journal of Information Technology and Automatic Control, Vol. 29, No. 2, 63-68, 2019 63