Thomas Holmes – impactul evenimentelor majore

0 6

Dr. Thomas Holmes a fost un psihiatru american al cărui renume este legat în special de elaborarea unui test pentru evaluarea evenimentelor stresante ale vieţii, test care îi poartă numele.

Interesant este însă care au fost preocupările iniţiale care l-au condus în cele din urmă la elaborarea acestui test. Tânărul Thomas Holmes a venit la New York din Carolina de Nord şi a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii Cornell. Tot aici şi-a efectuat şi stagiul de rezidenţă la spitalul universitar.

După specializare, a rămas în continuare la Universitatea Cornell. Sub influenţa profesorului său Harold Wolff, neurolog la Universitatea Cornell, din anul 1947, cercetările sale s-au orientat spre domeniul medicinei psihosomatice. Colaborarea lor avea să se materializeze, printre altele, şi printr-o carte despre modificările observate la nivelul mucoasei nazale în condiţiile stresului psihic.

În anul 1949, după încheierea stagiului de perfecţionare sub îndrumarea prof. Wolff, dr. Holmes se alătură echipei academice de la Facultatea de Medicină a Universităţii Washington, unde activează în cadrul catedrei de psihiatrie.

Între anii 1949 şi 1961, dr. Holmes şi-a desfăşurat activitatea clinică şi cercetările la Sanatoriul de tuberculoşi Firland din Seattle, statul Washington.

Dr. Holmes ştia, pe baza testelor cutanate cu tuberculină, că numărul persoanelor infectate cu bacilul Koch era mult mai mare decât cel al persoanelor bolnave de tuberculoză. Din acest motiv, el a fost preocupat să găsească o explicaţie la întrebarea de ce anumite persoane dezvoltau boala, în timp ce altele, nu. În această perioadă, el a studiat ipoteza că evenimentele stresante ale vieţii, cum ar fi decesul unei rude apropiate sau divorţul, pot face persoana respectivă mai vulnerabilă la tuberculoză.

Dr. Holmes a fost foarte preocupat de legătura dintre minte şi corp. În sensul acesta, el a cercetat încă din anii 1950 impactul pe care îl are stresul asupra tuberculozei. Multe dintre studiile lui sugerează că persoanele a căror viaţă este mai stresantă din cauza unor evenimente de viaţă dramatice, au o probabilitate mai mare de a se îmbolnăvi de tuberculoză. Dr. Holmes a recunoscut importanţa factorului infecţios, dar a căutat să atragă atenţia lumii medicale asupra importanţei factorilor emoţionali în evoluţia bolii.

În câteva dintre studiile sale, dr. Holmes a reluat cercetările începute de Hans Selye asupra relaţiei dintre hormonii glandelor suprarenale şi factorii stresori. Deşi criticate de unii, cercetările lui Holmes au fost apreciate de mulţi specialişti, iar el a ajuns renumit datorită ideilor sale care au fost difuzate în publicaţii de largă circulaţie.

Studiile lui Holmes au fost destul de primitive, însă cercetările mai sofisticate de imunologie efectuate în ultimii ani confirmă faptul că stresul poate să afecteze funcţiile imunitare şi poate să favorizeze apariţia unor îmbolnăviri.

Dr. Holmes a lucrat la Departamentul de psihiatrie al Universităţii Washington până în anul 1984. A murit patru ani mai târziu, la vârsta de 70 ani, datorită unui atac vascular cerebral.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More