Superstițiile și psihicul uman

0 332

Superstitiile sunt cunoscute de foarte multe persoane si vin sub numeroase forme, de la pisica neagra ce taie calea si pana la ghinionul din zilele de vineri, 13. Spre exemplu, un numar mare de oameni din intreaga lume evita sa isi desfasoare activitatile in mod normal in zilele de vineri, 13, deoarece se tem ca aceasta zi le va aduce ghinion.

De asemenea, multe companii aeriene si aeroporturi evita sa aiba zboruri sau porti de imbarcare cu acest numar. In plus, se considera ca mai mult de 80% din cladirile inalte din intreaga lume nu au un etaj 13. Superstitiile cu privire la numarul 13 sunt valabile chiar si in hoteluri sau spitale, conducerea acestora alegand adesea sa nu aiba camere sau saloane cu acest numar.

Miliarde de persoane din intreaga lume sunt superstitioase, iar studiile au relevat faptul ca tinerii sunt chiar mai superstitiosi decat adultii in varsta. Un studiu realizat in Statele Unite ale Americii a constatat ca 70% dintre studentii americani se bazeaza pe anumite preziceri sau farmece pentru a avea o performanta academica mai buna. De asemenea, milioane de oameni din China considera ca numarul 8 sau culoarea rosie le va aduce bogatie si fericire, in timp ce un studiu al consumatorilor din Taiwan a aratat ca oamenii tind sa plateasca mai multi bani pentru mai putine produse intr-un pachet, atat timp cat numarul din pachetul respectiv reprezinta un numar mai norocos.

Cu toate acestea, cele mai multe persoane sunt constiente ca aceste credinte sunt irationale, dar inca le respecta. Astfel, cercetatorii se intreaba de ce oamenii inca se bazeaza pe superstitii, dar si ce efecte au acestea asupra psihicului. De asemenea, vor se determine care sunt mecanismele care explica aceste credinte irationale. In continuarea articolului sunt prezentate mai multe detalii despre superstitii, dar si despre modul in care acestea afecteaza binele mental al oamenilor.

De ce oamenii cred in superstitii?

Lucrul fascinant despre superstitii este ca de multe ori se crede in ele, in ciuda faptului ca se cunoaste, la un anumit nivel, ca acestea nu pot fi adevarate. Totusi, specialistii se intreaba de ce oamenii fac inca acest lucru. Astfel, se considera ca explicatia credintei oamenilor in superstitii se poate baza pe asa-numitul model dual al procesului de cunoastere. Potrivit specialistilor, se considera ca oamenii pot gandi atat rapid, cat si lent. Primul mod de gandire este imediat si intuitiv, in timp ce modul lent de gandire este mai rational, iar principalul sau scop este de a inlocui judecata intuitiva atunci cand se constata anumite erori.

Modelul de gandire duala sau dubla este unul consacrat, dar in cazul superstitiilor se considera ca acest model ar trebui sa fie supus unor analize mai detaliate. Cercetatorii constata ca detectarea erorilor nu implica automat si corectarea acestora. Cu alte cuvinte, oamenii isi pot da seama ca credinta lor este gresita, dar totusi actioneaza in mod eronat.

Modelul dual de gandire – rapida si lenta (vezi cartea lui Daniel Kahneman: ”Gândire rapidă. Gândire lentă”)– trebuie sa permita posibilitatea ca oamenii sa recunoasca, in momentul de fata, ca modul initial de gandire nu are sens, astfel incat trebuie sa actioneze asupra sa si sa il corecteze. Cu toate acestea, oamenii pot detecta erori pe care aleg sa nu le corecteze, lucru valabil si in cazul superstitiilor. Totusi, trebuie stiut ca superstitiile nu sunt doar o manifestare a unei cunoasteri defectuase, ci pot oferi chiar si o multime de beneficii in unele cazuri.

Superstitiile si calmarea anxietatii

Uneori, superstitiile pot avea un efect linistitor, reducand anxietatea fata de necunoscut si oferind oamenilor un sentiment de control asupra vietii lor. Acesta poate fi si motivul pentru care superstitiile au supravietuit atat de mult timp, iar oamenii le-au transmis din generatie in generatie.

Conform unor studii de specialitate, superstitiile isi au radacinile inca din tineretea speciei umane, atunci cand stramosii omeniri nu au putut intelege fortele si capriciile naturii. Supravietuirea oamenilor din cele mai vechi timpuri a fost amenintata de diferite forte naturale, iar superstitiile au evoluat pentru a produce un fals sentiment de control asupra conditiilor exterioare, dar si pentru a reduce anxietatea. Acesta este si motivul pentru care superstitiile sunt predominante in conditii de absenta a increderii sau de nesiguranta, frica si amenintare. De asemenea, se considera ca viata poate fi destul de infricosatoare uneori, asa ca oamenii pot incerca in diferite moduri sa ii faca fata si sa evite pericolele ascunse.

Superstitiile si imbunatatirea performantei

Mai mult, prin atenuarea anxietatii, superstitiile pot imbunatati in mod semnificativ performanta. Astfel, exista unele dovezi prin care se indica faptul ca superstitiile pozitive, care imbunatatesc norocul, ofera un beneficiu psihologic care poate imbunatati performantele calificate. De asemenea, exista anxietate asociata cu tipurile de evenimente care dau nastere la superstitii. Lipsa controlului asupra unui rezultat important creeaza anxietate. Deci, chiar si atunci cand se cunoaste la nivel rational ca nu exista magie, superstitiile pot aduce beneficii emotionale.

Un urma unui mic studiu ce a analizat anumite gesturi inainte de diferite probe, s-a constatat ca anumite credinte pot creste increderea in sine. De exemplu, in studiu s-au observat gesturi, precum:

  • Incrucisarea degetelor;
  • Tinerea pumnilor;
  • Rostirea unor cuvinte;
  • Rotirea intr-un picior.

Beneficiile pentru performanta sunt produse de modificarile autoeficientei percepute. Activarea unei superstitii creste increderea participantilor in stapanirea sarcinilor viitoare, ceea ce la randul sau imbunatateste performanta.

Superstitii scumpe contra superstitii ieftine

Specialistii au analizat mai multe aspecte cu privire la superstitii si au constatat ca cele care nu implica un nivel financiar mare sunt mult mai utilizate si mai „eficiente”. De asemenea, oamenii au fost mai predispusi sa plateasca un mic cost pentru a evita anumite calamitati aduse de ghinion, precum pierderea averilor, pierderea locului de munca sau a vietii.

In mod similar, batutul rapid pe o suprafata de lemn cu degetele reprezinta un cost foarte mic ce trebuie platit, comparativ cu consecintele potential devastatoare ale bolilor aduse in discutie. Un studiu indica faptul ca superstitiile sunt inca utilizate, deoarece avantajele de a avea un beneficiu in urma lor sunt mult mai importante decat daca nu le-ar realiza, iar consecintele neplacute s-ar instala.

Superstitiile si tulburarea obsesiv-compulsiva

Legatura dintre superstitii si tulburarea obsesiv-compulsiva este una foarte complexa. In aceste cazuri, persoanele afectate ajung sa aiba un comportament repetitiv si daunator, in caz contrar existand credinta ca se vor intampla lucruri negative. De exemplu, unele persoane pot verifica de cel putin 10 ori daca usa de la intrare este inchisa cu cheia, impreuna cu soptirea unor cuvinte linistitoare, in caz contrar considerand ca ceva negativ se va intampla in viata.

Superstitiile pot aduce uneori ameliorarea anxietatii, dar pot devia catre tulburarea obsesiv-compulsiva. Astfel, exista numeroase dezbateri cu privire la legatura dintre cele doua situatii, cercetatorii fiind impartiti in doua tabere. Astfel, pot exista trasaturi comune in ceea ce priveste anumite ritualuri, dar se considera ca zonele creierului ce sunt afectate sunt complet diferite.

Cu toate acestea, persoanele pentru care superstitiile au ajuns la un nivel exagerat trebuie sa consulte un specialist. Trasarea liniei dintre superstitii si tulburarea obsesiv compulsiva este oarecum dificila si poate fi facuta doar de profesionistii din domeniul sanatatii. Acestia pot evalua corespunzator situatia si o pot gestiona in mod competent si specific.

 

Bibliografie:

Ana Sandoiu, How do superstitions affect our psychology and well-being?, https://www.medicalnewstoday.com/articles/326330.php

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.