De ce să mai plătim bonă, când un televizor ne costă cât o lună din salariul bonei? Când să mai avem timp de noi, dacă nu ar fi televizorul să ”aibă grijă” de odraslă? Pentru unii, televizorul/tableta/telefonul/computerul sau alte surse de media și divertisment sunt o adevărată comoară atunci când vine vorba de metode de a-l face pe copil să stea cuminte. Dar cu ce preț?
Statisticile spun că un copil petrece, în medie, 7 ore pe zi în fața televizorului. Multe din cercetările recente întăresc vechea zicală ”ce-i mult, strică”. Utilizarea excesivă a surselor media poate duce la deficit de atenție, dificultăți școlare, tulburări ale somnului și ale instinctului alimentar, chiar la obezitate. Pe deasupra, internetul și telefoanele mobile pot deveni platforme pentru comportamente ilicite și riscante.
Un nou studiu efectuat o echipă de cercetători de la Universitatea din Montreal sugerează că privitul excesiv la televizor începând cu vârsta de 2 ani poate crește riscul dezvoltării comportamentului violent și antisocial sau a victimizării și izolării sociale în perioada de pubertate.
”Încă nu știm exact amploarea impactului televizorului asupra copilăriei timpurii – un timp critic în dezvoltarea zonelor cerebrale responsabile de autoreglarea inteligenței emoționale – și a interacțiunilor sociale”, spune Dr. Linda Pagani, autoarea studiului.
Pagani explică de ce detectarea unor factori modificabili timpurii care influențează starea de sănătate ulterioară a copilului ar trebui să fie o țintă pentru părinți și pentru comunitate.
Dezvoltarea unor relații sănătoase cu cei din jur, învățarea acceptării și toleranței, și construind o identitate de grup pozitivă sunt elemente esențiale în tranziția către adolescență.
Cercetătorii au examinat efectele pe termen lung al televizorului asupra dezvoltării normale a copilului, bazate pe 4 indicatori ai afectării sociale la copiii de 13 ani.
”Copiii care au stat în fața televizorului extrem de mult când au fost mici au fost mai tentați să prefere singurătatea, să experimenteze victimizarea și să adopte un comportament agresiv și antisocial asupra colegilor lor până la sfârșitul primului an din școala generală”.
Pentru aceasta, Pagani și echipa au luat în considerare timpul petrecut de copii în fața televizorului de la vârsta de 2 ani – raportat de părinți – și experiențele sociale ale acestor copii la vârsta de 13 ani – raportate de copii înșiși.
Este unanim acceptat faptul că tranziția către școala generală este un stadiu crucial în dezvoltarea adolescentului. Cercetătorii au descoperit că privitul excesiv la televizor la această vârstă tinde să complice situația, aducând un risc în plus dezvoltării sociale defectuase.
Studiul a fost unul longitudinal început în anii 1997/1998 și a urmărit 991 de fete și 1006 băieți. Au fost analizate datele colectate pentru a indentifica orice legătură semnificativă între problemele sociale și televizor, dând la o parte orice alți factori ce ar putea influența.
”Ținta noastră a fost să eliminăm orice afecțiuni sau tulburări pre-existente ale copiilor sau familiei care ar putea influența rezultatele studiului”, a mai adăugat cercetătorul.
Abilitățile sociale cum sunt aprecierea, respectul și altruismul sunt fundamentate în copilăria timpurie.
”În perioada copilăriei, numărul de ore în care preșcolarul e treaz este limitat. Așadar, cu cât mai mult timp petrece în fața televizorului, cu atât mai puțin timp va avea pentru joc creativ, activități interactive și alte experiențe social-cognitive fundamentale.
O viață activă la vârsta preșcolară poate să-l ajute să dezvolte abilități sociale esențiale care îi vor folosi mai târziu în viața și care vor juca un rol cheie în succesul personal și economic,” a concluzionat Dr. Pagani.
Academia Americană de Pediatrie recomandă părinților să nu îi lase pe copii să urmărească mai mult de 2 ore pe zi programe televizate, iar conținutul programelor trebuie să fie de cea mai înaltă calitate. Oferă-i copilului tău alternative: cărți, reviste pentru copii, jocuri de societate, sau poți chiar petrece timp împreună cu el la televizor, ghidându-i astfel alegerile.
De asemenea, copiii sub vârsta de 2 ani ar trebui să evite orice sursă de divertisment virtuală, deoarece creierul, la această vârstă, se dezvoltă mult mai bine interacționând cu persoane, decât cu ecrane. Copiii de orice vârstă ar trebui să petreacă mai mult timp în natură, jucându-se, socializând, citind, practicând hobby-urile preferate și utilizându-și imaginiația la potențialul maxim.
Cmentariile sunt închise