Mersul la mall este pe locul întâi în topul activităților de relaxare și divertisment la români, aproximativ 40% din respondenții unui sondaj de opinie efectuat la nivel național în anul 2016 declarând că au mers la mall cel puțin o dată pe lună [1].
La baza acestei vizitări masive a acestor centre comerciale și culturale se află un amestec complex de factori sociali, culturali și psihologici, dar nu trebuie uitat și faptul că unele tulburări psihice își găsesc un mediu propice manifestării și dezvoltării în acest context. Psihiatra americană Susan McElroy considera că ”tulburările de mall” includ patologii caracterizate prin lipsa controlului asupra alimentației, cumpărăturilor și furtul patologic [2].
Extinzând puțin această definiție, pornind de la originea comună a tulburărilor enumerate și a caracteristicilor demografice ale pacienților afectați, putem include în ”tulburările de mall”:
- cumpăratul compulsiv, care este definit prin pierderea controlului asupra dorinței de a cumpăra lucruri de multe ori inutile; această tulburare are o prevalență de 8.7% la persoanele care vizitează mall-urile, conform unui studiu european și este observată în special la persoanele de sex feminin, tinere, cu un nivel mai mare de disconfort psihologic și o stimă de sine mai redusă, prezentând mai frecvent tulburare de personalitate borderline [3];
- cleptomania, definită ca nevoia de a fura lucruri fără valoare pentru persoana în cauză, aceasta neurmărind un folos material, își găsește un mediu favorabil în spații pline de magazine, cum ar fi mall-urile; această afecțiune este mai frecvent diagnosticată la femei (vârsta medie 35 de ani), are debutul în adolescență, iar pacientele au de regulă și tulburări depresive, anxietate sau tulburări de comportament alimentar [4];
- jocul patologic de noroc, definit prin incapacitatea unei persoane de a-și controla pornirea de a juca, în ciuda conștientizării consecințelor negative ale acestui comportament, afectează 0.2-5.3% din adulți la nivel mondial [5]; existența unor cazino-uri incluse în majoritatea mall-urilor favorizează manifestarea comportamentelor patologice de joc la acești pacienți;
- tulburarea de mâncat compulsiv este caracterizată prin episoade de mâncat fără control, în timpul cărora persoana ingeră cantități foarte mari de alimente, în absența senzației de foame, episoadele fiind urmate de senzații de disconfort acut; această tulburare este mai frecvent asociată cu tendința de reprimare a emoțiilor neplăcute, cu niveluri mai mari de furie și tristețe, dependență de substanțe și comportamente auto-agresive [6]; prevalența la nivel global a acestei patologii este 0.8-1.9%, vârsta medie la debut este 20-25 de ani și este mai frecvent detectată la femei [7]; din nou, mall-urile atrag persoane cu acest tip de tulburare a comportamentului alimentar prin oferta bogată de restaurante și fast-food-uri.
Din punct de vedere terapeutic se recomandă asocierea unei terapii farmacologice (în special antidepresive serotoninergice, antagoniști opioidici și timostabilizatoare) cu psihoterapia (individuală sau de grup, de orientare cognitiv-comportamentală). Întrucât aceste afecțiuni nu apar izolat, ci ascund uneori mai multe comorbidități, planul de management terapeutic trebuie să vizeze toate componentele diagnosticate (tulburări de personalitate, tulburări depresive, anxioase etc.).
De asemenea, trebuie semnalat că rata de recădere în cadrul acestor afecțiuni este ridicată, ceea ce necesită eforturi de durată din partea pacientului, dar și stabilirea unui cadru terapeutic adecvat din partea clinicianului, care să permită intervenția promptă în caz de reapariție a simptomelor.
Locotenent colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, doctor în Psihologie, doctor în Ştiințe medicale, Secția Clinică Psihiatrie, SUUMC ”Carol Davila” București.
Bibliografie
1. Despoiu AM, Matei Ș. Forme de participare la activități culturale și recreative în spațiul public. În: Croitoru C, Becuț A (Coord.). Barometrul de consum cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Pro Universitaria, 2017, p.138.
2. Holden C. Behavioral addictions: Do they exist? Science 2001;294:980-82.
3. Maraz A, van der Brink W, Demetrovics Z. Prevalence and construct validity of compulsive buying disorder in shopping mall visitors. Psychiatry Res 2015;228(3):918-24.
4. Talih FR. Kleptomania and potential exacerbating factors. A review and case report. Innov Clin Neurosci 2011;8(10):35-59.
5. Jazaeri SA, Habil MHB. Reviewing two types of addiction- pathological gambling and substance use. Indian J Psychol Med 2012;34(1):5-11.
6. Dingemans A, Danner U, Parks M. Emotion regulation in binge eating disorder: A review. Nutrients 2017;9(11). pii:E1274.
7. Kessler RC, Berglund PA, Chiu WT et al. The prevalence and correlates of binge eating disorder in the WHO World Mental Health Survey. Biol Psychiatry 2013;73(9):904-914.
Cmentariile sunt închise