Internările consumatorilor de droguri în spitalele de psihiatrie din România (2018-2021)
Cuprins
Introducere
Una dintre problemele de sănătate publică la nivel mondial este reprezentată de consumul de substanțe psihoactive, în special din cauza creșterii constante a consumului și a diversității substanțelor utilizate și a efectelor acestora asupra sănătății. Potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)(1), numărul consumatorilor de droguri este în creștere la nivel mondial, estimările actuale ridicând numărul de consumatori la aproximativ 270 de milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 22 % față de 2010.
Pandemia COVID-19 a adus schimbări semnificative în ceea ce privește traficul și consumul de substanțe psihoactive. Chiar dacă traficul de droguri a scăzut semnificativ la începutul pandemiei, acesta a depășit nivelul de dinaintea pandemiei și a reușit să ocolească restricțiile impuse în acest context. O altă schimbare pandemică în ceea ce privește consumul de droguri este creșterea consumului de canabis și sedative pentru automedicație în contextul stresului pandemic și al restricțiilor guvernamentale(2). De asemenea, implicațiile economice ale pandemiei și conflictul din Ucraina sporesc riscul de consum ilicit de droguri în viitor, în special în țările cu venituri mici și medii(1).
Consumul de droguri a crescut sau cel puțin a stagnat în majoritatea țărilor în timpul pandemiei, dar există și excepții, cum ar fi aceea că pentru unele substanțe psihoactive, în unele țări, s-a observat o scădere a consumului, singurele creșteri aproape constante fiind observate pentru sedative și opioide farmaceutice(3).
Aceste schimbări pun o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume, în special în țările cu venituri mici și medii, care sunt deja solicitate de pandemie. Se estimează că 36 de milioane de persoane suferă de tulburări psihice legate de droguri și se așteaptă ca acest număr să crească în anii următori(4). Cu toate acestea, tratamentele disponibile sunt limitate, până în prezent singurele substanțe cu tratament specific fiind opioidele, patologia generată de restul fiind tratată simptomatic.
În studiul de față, ne propunem să analizăm evoluția numărului de consumatori de substanțe psihoactive internați în serviciile de psihiatrie din România și durata medie de spitalizare (DMS) ca indicator indirect al severității patologiei psihice a acestora.
Metodologie
Datele au fost preluate din baza de date publică națională 2018-2022 a Centrului de Cercetare și Evaluare a Serviciilor de Sănătate(5). Au fost utilizate grupe de diagnostic conform clasificării DRG actuale din România, iar datele au fost raportate trimestrial, din trimestrul 1 (T1) până în trimestrul 4 (T4) al fiecărui an.
În scopul acestui articol, au fost selectate două grupuri DRG:
V3041 – Tulburare de consum și dependență de opioide.
V3050 – Tulburări de consum și dependență de alte droguri.
Pentru aceste grupuri, au fost analizate numărul de cazuri pe trimestru și durata medie de ședere (ALS).
Analiza datelor a fost realizată cu ajutorul aplicației Excel din pachetul Microsoft Office 2021.
Rezultate
În România, în ultimii patru ani, 2657 de pacienți au fost spitalizați cu patologie psihică cauzată de substanțe psihoactive. Direcția generală a numărului de cazuri este descrescătoare, cu două puncte minime, ambele în perioada inițială a pandemiei (trimestrul II al anului 2020), când a fost instituită starea de urgență, urmată de trimestrul IV, care a coincis cu al doilea val al pandemiei.
Durata medie de spitalizare a urmat o tendință relativ constantă, inclusiv în perioada inițială a pandemiei, dar cu o creștere în cursul anului 2021, cu un vârf în T4 al aceluiași an.
Opioide
Consumul de opioide a înregistrat o tendință generală de scădere din 2018 – 271 de cazuri admise (o medie de 22,6 cazuri pe lună) până la 151 de cazuri (12,6 cazuri pe lună) în 2021. Perioada cu cel mai mic număr de internări în contextul consumului de opioide a fost în trimestrele 2 și 4 din 2020, cu o medie de 8,7 internări pe lună.
În ceea ce privește durata medie de spitalizare, aceasta a rămas aproximativ constantă în perioada 2018-2019 (4,42 zile pe internare), dar a crescut în anii pandemici (9,59 zile pe internare). Cea mai mică durată medie de ședere poate fi observată în al doilea trimestru al anului 2019 și cea mai mare în ultimul trimestru al anului 2021.
Substanță psihoactivă non-opioidă
Numărul de cazuri spitalizate cu un diagnostic datorat consumului de alte substanțe psihoactive prezintă o tendință similară cu cea a consumului de opioide. În 2018, numărul mediu de cazuri a fost de 50,25 pe lună, această medie scăzând în mod constant până în 2021, când numărul mediu de internări a fost de 27,33 pe lună. Spre deosebire de consumul de opioide, în acest caz, nu se poate delimita o perioadă cu un număr redus de internări, dar în al doilea trimestru al anului 2020 s-a înregistrat cel mai mic număr de internări – 67 pe trimestru, o medie de 22,33 pe lună.
Durata medie de spitalizare pentru substanțe psihoactive non-opioide, altele decât opioidele, a rămas relativ constantă în perioada studiată, fiind în medie de 6,83 zile pe internare. În trimestrele 3 și 4 din 2021, durata medie de ședere a crescut la 14,80 zile pe spitalizare, atingând un vârf de 16,95 zile pe spitalizare în trimestrul 4.
Discuții și concluzii
Consumul de substanțe psihoactive este în continuă schimbare, atât în general, cât și în ceea ce privește substanțele specifice. În ultimii ani, s-a observat o tendință generală de creștere a consumului de canabis, probabil datorită legalizării în diferite țări, dar și datorită creșterii percepției canabisului ca fiind un drog ușor sau chiar ca o plantă medicinală fără efecte negative. În același timp, utilizarea opioidelor, în special a opioidelor eliberate pe bază de prescripție medicală, se află pe o tendință de scădere la nivel mondial(4).
Rezultatele obținute în studiul nostru sunt confirmate de scăderea consumului de opioide la nivel mondial. Cu toate acestea, aceeași scădere poate fi observată și în cazul altor substanțe psihoactive. Deși este posibil ca numărul consumatorilor de canabis să fie în creștere în țara noastră, este posibil ca acesta să nu fie suficient de pronunțat pentru a crește numărul total de internări în serviciile de psihiatrie. De asemenea, faptul că pacienții care sunt internați prezintă simptome severe, adesea de intensitate psihotică, ridică problema comorbidității dintre abuzul/dependența de substanțe psihoactive și tulburările psihiatrice majore (schizofrenie, tulburare bipolară). În această situație, este posibilă subdiagnosticarea consumului de substanțe, mai ales în situațiile în care nu există surse anamnestice pentru a determina consumul cert de substanțe, iar pacientul nu cooperează la testarea prin mijloacele disponibile, adesea teste de urină(5).
La începutul pandemiei, în trimestrele 2-4 din 2020, am observat o scădere accentuată a numărului de internări cu diagnostice legate de consumul de opioide, urmată de o ușoară creștere, dar fără a atinge nivelurile de dinaintea pandemiei. Această scădere s-ar putea datora restricțiilor impuse în prima perioadă a pandemiei, care au limitat mobilitatea consumatorilor, dar și mobilitatea și accesul la serviciile medicale al pacienților care au obținut opioide pe bază de prescripție medicală din cauza patologiilor somatice asociate(6).
Deși tendința generală a numărului de internări este în scădere, durata medie de ședere a înregistrat o creștere accentuată, în special în anul 2021, atât pentru opioide, cât și pentru alte substanțe psihoactive. Această creștere abruptă, de până la două ori, a duratei medii de ședere denotă o creștere a severității asistenței medicale. Perioada cu cea mai mare creștere a duratei de spitalizare, trimestrul al patrulea din 2021, a coincis cu relaxarea restricțiilor impuse până în prezent în timpul pandemiei, dar și cu o „relaxare psihologică” marcantă a populației generale, în ciuda legislației, urmată de reluarea evenimentelor sociale și de o creștere generală a mobilității și, prin urmare, a accesului la substanțe psihoactive(7).
Având în vedere că serviciile de dezintoxicare se află în spitale, de stat sau private, gravitatea cazurilor de tulburări psihice rezultate din consumul de substanțe include intoxicația și dependența, astfel încât în perioada următoare există posibilitatea unui val de patologii de sevraj. Chiar dacă în cazul opioidelor există un tratament specific pentru această patologie, în cazul altor substanțe psihoactive există un deficit, astfel că implicațiile intoxicațiilor cu substanțe, mai ales cele cu structuri necunoscute, pot avea un impact major asupra sănătății somatice, cu posibile complicații care pot pune în pericol viața. De asemenea, în contextul intoxicațiilor cu substanțe necunoscute, abordarea terapeutică este foarte limitată, necunoscând posibilele interacțiuni medicamentoase care pot apărea cu substanțele consumate.
Situația numărului de consumatori de substanțe psihoactive care necesită internare în serviciile de psihiatrie este relativ echilibrată în România, cu o tendință constantă de scădere în ultimii patru ani, tendință accentuată ca urmare a pandemiei. Cu toate acestea, gravitatea patologiei, indicată indirect de durata medie de internare, suscită îngrijorare, crescând abrupt în ultimele două trimestre ale anului 2021, atât pentru substanțele psihoactive opioide, cât și pentru cele non-opioide.
Având în vedere că patologia cauzată de intoxicații nu necesită o durată lungă de spitalizare, ameliorându-se în primele zile, putem deduce că durata medie de spitalizare este crescută din cauza sevrajului de substanțe psihoactive sau a tulburărilor psihotice cauzate de acestea. Astfel, există posibilitatea ca această creștere să fie rezultatul unei creșteri a consumului, dar care nu a produs simptome care să necesite spitalizare. În această situație, putem presupune persistența unui nivel crescut al consumului de substanțe active în populația generală, ceea ce va conduce la o creștere a numărului de cazuri spitalizate în viitor ca urmare a patologiilor cauzate de aceste substanțe.
Modificările în ceea ce privește modelul de consum și gravitatea tulburărilor de consum de substanțe au un potențial semnificativ de supraîncărcare și destabilizare a sistemelor de sănătate mintală din România, în special în regiunile în care există deficite majore în ceea ce privește serviciile de sănătate legate de droguri. Este, așadar, necesară implementarea unui plan de acțiune pentru a preveni un viitor val de patologii cauzate de consumul de substanțe psihoactive, prin înființarea unor centre de profil, supraspecializarea personalului medical pentru optimizarea managementului pacienților și un proiect de prevenție bine conturat pentru a avea un impact semnificativ asupra populației generale.