Ne petrecem zeci de ani din viață la școală. După ce absolvim, petrecem alte câteva decenii confruntându-ne cu un bombardament constant de provocări de învățare la locul de muncă și în viața personală. Cu toate acestea, puțini dintre noi au fost învățați cele mai eficiente modalități de a învăța lucruri noi.

În schimb, în cea mai mare parte am fost lăsați să ne dăm seama singuri. Găsești o modalitate de a te strecura prin cursuri cu ajutorul cofeinei și al sesiunilor de studiu de toată noaptea. Îți dezvolți propriul stil personal de subliniatoare colorate, fișe și rescrierea notițelor.

Uneori, această metodă ad-hoc chiar funcționează. Dacă ora nu este prea grea sau dacă ești deosebit de inteligent, poți trece fără să-ți pui cu adevărat la îndoială metodele de învățare. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, cu toții întâlnim o provocare care amenință să ne doboare. Ne confruntăm cu o clasă care pare imposibilă. Noul loc de muncă în care ne simțim perpetuu în urmă.

Confruntați cu o provocare mai dificilă, avem adesea impresia că avem doar două opțiuni: să dublăm eforturile prin metodele care ne-au adus până aici și să muncim de două ori mai mult sau să renunțăm și să ne retragem, fără să fim siguri că putem reuși.

De ce nu sunt cunoscute pe scară largă strategiile de învățare eficiente?

Gândindu-ne la acest aspect, pare o nebunie faptul că strategiile de învățare eficientă nu sunt predate pe scară largă. Nu este pentru că nu există. Într-adevăr, cercetările arată că există o mulțime de metode despre care știm că funcționează bine pentru învățare și, de multe ori, acestea nu sunt cele pe care le folosesc elevii:

• Distanțarea recapitulărilor funcționează mai bine decât învățarea ”de-o noapte”.
• Intercalarea materialelor de studiu este mai eficientă decât parcurgerea unei unități pe rând.
• Reamintirea activă întărește memoria mai mult decât recapitularea.
• Autoexplicațiile asigură o mai bună înțelegere și un mai bun transfer al învățării.

În schimb, favoritele go-to ale studenților sunt adesea mai puțin eficiente. Sublinierea poate fi o strategie riscantă dacă doriți să rețineți. Desenarea hărților conceptuale nu este la fel de eficientă ca practica de recuperare activa a informațiilor. Sesiunile de studiu nocturne reduc somnul, eliminând consolidarea esențială a memoriei.

Având în vedere deceniile pe care le petrecem studiind la școală, devenind competenți la locurile noastre de muncă și învățând noi abilități și hobby-uri, nu are sens să petrecem mai întâi puțin timp înțelegând cum funcționează de fapt învățarea?

Motivația sau metoda. Care e mai importantă?

Până acum, doar ne-am plâns de faptul că nu am fost niciodată învățați cum funcționează învățarea. Ca urmare, deseori ghicim ce metode să folosim atunci când învățăm. Uneori, ghicim prost.

Pentru a exemplifica, iată o întrebare pentru dumneavoastră: atunci când studiați pentru un test, ce contează mai mult, metoda pe care o folosiți sau cât de motivați sunteți să învățați materia?

Această întrebare este puțin vagă, așa că haideți să o facem mai concretă. Să presupunem că vă citesc cu voce tare o listă de cuvinte. Acum imaginați-vă că v-am dat una dintre cele două tehnici pe care să le folosiți: să auziți fiecare cuvânt și să întrebați dacă conține litera „e” sau să întrebați dacă cuvântul vi se pare plăcut sau nu.

Acum, să presupunem că v-am testat în două condiții: într-o condiție v-am spus că imediat după ce am citit cuvintele, voi testa câte dintre ele vă amintiți. În cealaltă condiție, nu v-am spus deloc despre test, ci doar v-am cerut să treceți prin cele două proceduri diferite în timp ce auziți cuvintele.

Având în vedere cele două condiții: metode diferite de învățare sau diferite grade de motivație pentru studiu, care credeți că a făcut o diferență mai mare asupra performanței la test?

Răspunsul ar putea fi surprinzător: doar metoda a contat, motivația nu a contat deloc.

De ce ne înșelăm singuri în legătură cu ceea ce funcționează atunci când învățăm

Poate că, vă gândiți, acest test nu este unul corect. La urma urmei, a avea multă motivație duce adesea la folosirea unor metode de studiu mai bune. De asemenea, aceasta determină cât timp petreceți studiind. La urma urmei, dacă nu ești motivat, probabil că nu te vei apleca și nu vei învăța materia.

Acest lucru este adevărat. Dar dacă experimentul de mai sus v-a surprins, poate că ar trebui să vă întrebați cât de „evidente” sunt multe alte cunoștințe despre studiu.

De fapt, studenții judecă în mod frecvent greșit eficiența studiului lor. Într-un experiment realizat de Jeffrey Karpicke și Janell Blunt, aceștia au cerut studenților să citească un pasaj și să studieze cu una dintre cele patru tehnici diferite: cartografiere conceptuală, citire repetată, citire unică și reamintire liberă. Înainte de a fi testați, ei i-au întrebat cât de bine credeau că se vor descurca la test.

Elevii nu puteau să se înșele mai mult. Cei care au folosit reamintirea liberă au crezut că vor avea cea mai proastă performanță, dar de fapt au avut cea mai bună performanță! Citirea repetată (o abordare obișnuită de studiu) nu funcționează foarte bine, dar duce la o încredere ridicată.

Cum ne păcălim pe noi înșine să folosim metode care nu funcționează?

Psihologul Robert Bjork explică acest lucru ca fiind o ciudățenie a modului în care funcționează mintea noastră. Atunci când încercăm să evaluăm cât de bine am învățat ceva, nu putem vedea de fapt reconfigurarea neuronală care are loc.

În schimb, putem evalua doar cât de ușor ne este să ne gândim la materialul respectiv. Această ușurință este adesea corelată cu învățarea – gândiți-vă la cunoașterea emisiunii preferate de televiziune față de cunoașterea fizicii cuantice. Așadar, ideea de a înlocui ușurința cu învățarea nu este întotdeauna rea.

Cu toate acestea, această euristică funcționează prost atunci când se compară tehnicile de studiu, deoarece metodele care par mai dificile funcționează adesea mai bine, după cum indică studiul lui Karpicke și Blunt.

Dincolo de presupuneri

Trebuie să mergem mai departe de ghicitul în a afla ce funcționează pentru învățare. Acest lucru se datorează în parte faptului că intuițiile noastre sunt adesea înșelătoare: înlocuim ușurința de procesare cu profunzimea învățării și dăm motivației o importanță absolută – fără să recunoaștem că tonele de motivație nu pot repara o metodă proastă.

În schimb, aveți nevoie de un sistem. Trebuie să înțelegeți cum funcționează învățarea și cum vă puteți folosi cel mai bine timpul pentru a face diferența. Dacă aveți de gând să vă petreceți ani de zile din viață învățând, sunteți dator să investiți într-un sistem pentru a învăța mai bine.

Dacă doriți să discutați cu un psihoterapeut acreditat pentru a vedea ce metodă de învățare vi se potrivește, accesați platforma Hedepy (au suport și pentru alte limbi, inclusiv ucrainiană – hedepy.com.ua)