Atrofia cerebrală implica o pierdere a celulelor cerebrale sau o pierdere a numarului de conexiuni dintre acestea. Oamenii care se confrunta cu atrofie cerebrala vor dezvolta leziuni cerebrale specifice, dar si o anumita forma de deficit cognitiv.
Exista doua tipuri principale de atrofie cerebrala. Atrofia cerebrală focală este primul tip, acesta aparand doar in anumite regiuni ale creierului. Atrofia generalizata este cealalta forma a bolii, fiind caracterizata de afectarea intregului creier. Motivele atrofiei cerebrale sunt diverse, inclusiv afectiunile medicale subiacente, traumatismele sau infectiile. Totusi, o mare parte din cazurile de atrofie cerebrala apar ca rezultat al procesului natural de imbatranire.
Acest articol are scopul de a prezenta cele mai importante notiuni despre atrofia cerebrala. Asadar, sunt oferite informatii cu privire la simptomele, cauzele si optiunile de tratament disponibile. In plus, este prezentata si perspectiva pe care o au pacientii cu aceasta afectiune.
Cuprins
Simptome cauzate de Atrofia Cerebrală
Atrofia cerebrala poate afecta una sau mai multe regiuni ale creierului. Asadar, simptomele vor varia in functie de locatia atrofiei si de severitatea acesteia. Conform medicilor, atrofia cerebrala poate provoca urmatoarele afectiuni si simptome:
Convulsii
Convulsiile sunt asociate cu o activitate electrica crescuta la nivelul creierului. Exista doua tipuri principale de convulsii: partiale si generalizate. Convulsiile partiale afecteaza doar o parte a creierului, in timp ce convulsiile generalizate afecteaza ambele parti ale acestuia.
Simptomele unei crize convulsive depind de ce zona a creierului a fost afectata. Astfel, este posibil ca unii oameni sa nu prezinte simptome vizibile, in timp ce altii pot experimenta spasme musculare, inclestare a dintilor, gust amar sau metalic in gura, miscari anormale ale ochilor, modificari de comportament si chiar pierderea starii de constienta.
Afazie
Termenul de afazie se refera la un grup de simptome care afecteaza capacitatea unei persoane de a comunica. Unele tipuri de afazie pot afecta capacitatea unei persoane de a se exprima in scris sau verbal, iar altele pot afecta capacitatea de a intelege limbajul vorbit si scris. Totusi, exista cazuri in care afazia poate fi mixta.
Potrivit specialistilor din domeniul medical, tipul de afazie pe care il experimenteaza o persoana va depinde de zonele creierului care sufera daune. Astfel, unele cazuri de afazie pot fi relativ usoare, in timp ce altele vor afecta grav capacitatea unei persoane de a mai comunica.
Demență
Dementa este termenul folosit pentru a defini un grup de simptome asociate cu o scadere progresiva si continua a functiei cerebrale. Acest declin cognitiv se poate manifesta prin anumite simptome, precum pierderea memoriei, incetinirea ritmului ideativ, afectarea vorbirii si afectarea miscarii si a coordonarii. In plus, dementa poate fi asociata cu o judecata slaba, tulburari de dispozitie, pierderea empatiei, halucinatii si dificultati serioase in desfasurarea activitatilor zilnice.
Exista mai multe tipuri diferite de dementa, dar boala Alzheimer este cea mai frecventa. Riscul de dementa al unei persoane creste odata cu varsta, majoritatea cazurilor de boala afectand persoanele cu varste mai mari de 65 de ani. Cu toate acestea, exista si cazuri de dementa presenila. In plus, expertii nu considera ca dementa este o parte naturala a procesului de imbatranire.
Care sunt cauzele atrofiei cerebrale?
Atrofia cerebrala poate sa apara ca urmare a unor leziuni, precum traumatismele cranio-cerebrale sau accidentele vasculare cerebrale. Totusi, atrofia poate fi cauza unor boli infectioase, precum encefalita, neurosifilisul si infectia cu HIV. Chiar si afectiunile cronice pot duce la atrofierea creierului, iar cateva exemple ce pot fi date sunt paralizia cerebrala, scleroza multipla, boala Huntington, boala Alzheimer si boala Pick.
Encefalomiopatiile mitocondriale si leucodistrofiile pot fi si ele incriminate pentru instalarea atrofiei cerebrale. In ambele cazuri, sistemul nervos este afectat in mod semnificativ, astfel incat vizita la medic este absolut necesara.
Diagnostic
Pentru a pune diagnosticul de atrofie cerebrala, medicii vor analiza istoricul medical complet al pacientilor si se vor informa cu privire la simptomele acestora. In plus, medicii pot dori sa stie cand au debutat simptomele si daca exista anumiti factori ce le-au declansat. Pe langa aceste lucruri, pot fi efectuate teste de limbaj si memorie, dar si alte teste specifice ce evalueaza functiile creierului.
In cazul in care o persoana este suspectata de atrofie cerebrala, localizarea leziunilor cerebrale este foarte importanta. De asemenea, este esential sa se determine severitatea acestora. Pentru acest lucru, pacientii pot fi supusi unor investigatii speciale, precum tomografiile computerizate (CT) sau examenele de imagistica prin rezonanta magnetica (IRM).
Optiuni de tratament
Optiunile de tratament pentru atrofia cerebrala vor varia in functie de locatia, severitatea si cauza sa. Astfel, atrofia cerebrala poate sa apara ca o consecinta pe termen lung a unei leziuni. In acest caz, tratamentul trebuie sa se axeze pe rezolvarea problemei traumatice. Leziunile cerebrale necesita de obicei perioade de reabilitate care pot implica diverse optiuni, precum terapii fizice, logopedie si consiliere.
In ceea ce priveste infectiile, medicii vor recomanda diverse medicamente. Antibioticele sunt indicate in cazul infectiilor bacteriene, in timp ce medicamentele antivirale vor fi recomandate pentru infectiile ce sunt produse de virusuri. Aceste medicamente vor ajuta la combaterea infectiilor, dar si la ameliorarea simptomelor.
Anumite afectiuni pot duce la atrofia creierului, iar unele dintre acestea nu beneficiaza de tratament in prezent. Astfel, medicii se vor concentra in general pe gestionarea simptomelor. Optiunile de tratament vor implica anumite combinatii de medicamente si terapii, dar strategiile pot fi diferite pentru fiecare individ in parte. Spre exemplu, unele afectiuni, precum scleroza multipla, determina aparitia simptomelor in cicluri, iar medicul va fi nevoit sa adapteze planul de tratament in consecinta.
Este posibila reversibilitatea atrofiei cerebrale?
Pana de curand, multi oameni de stiinta considerau creierul ca fiind un organ ce nu se poate schimba. Cu toate acestea, cercetarile arata tot mai frecvent faptul ca structura si functia creierului se adapteaza si se modifica pe tot parcursul vietii. In prezent nu este clar daca este sau nu posibila inversarea atrofiei cerebrale, dar creierul isi poate modifica modul in care functioneaza pentru a compensa daunele suferite. In unele cazuri, acest lucru poate fi suficient pentru a restabili functiile alterate.
O cercetare din 2011 sugereaza ca exercitiile fizice obisnuite ar putea incetini sau chiar inversa atrofia cerebrala legata de imbatranire sau de dementa. Totusi, un studiu din 2018 a constatat ca exercitiile fizice de mare intensitate nu au incetinit afectarea cognitiva la persoanele cu dementa usoara pana la moderata. Prin urmare, sunt necesare cercetari suplimentare pentru a determina ce efect au exercitiile fizice asupra prevenirii sau inversarii atrofiei cerebrale.
Oamenii de stiinta lucreaza in prezent la anumite medicamente care au ca scop inversarea atrofiei cerebrale. De exemplu, s-a observat faptul ca donepezilul ar putea inversa atrofia cerebrala indusa de alcool la sobolani. Acest medicament poate avea ca efect reducerea inflamatiei cerebrale produse de alcool. Totusi, nu este clar daca aceleasi efecte sunt valabile si la om, astfel incat mai sunt necesare si alte cercetari.
Perspectiva
Perspectiva in cazul pacientilor cu atrofie cerebrala difera in functie de localizarea si amploarea bolii. De asemenea, prognosticul este influentat de cauza ce sta la baza atrofiei. Pentru persoanele cu cazuri usoare de boala, consecintele pe termen lung sunt putine. Totusi, atunci cand atrofia este produsa de anumite boli, simptomele se pot agrava in timp. Diferite tratamente si terapii pe termen lung pot ajuta la incetinirea procesului deteriorativ si pot ajuta oamenii sa gestioneze manifestarile declinului cognitiv.
In cazul leziunilor, precum cele produse de accidentul vascular cerebral sau traumatismele cranio-cerebrale, primirea de ingrijiri medicale imediate si eficiente reprezinta cea mai buna metoda de imbunatatire a perspectivei. Astfel, vizita la medic in cel mai scurt timp influenteaza foarte mult perspectiva unei persoane.
Bibliografie:
Ahlskog, J. E., et al. (2011). Physical exercise as a preventive or disease-modifying treatment of dementia and brain aging.
https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(11)65219-1/fulltext
Aphasia definitions. (n.d.).
https://www.aphasia.org/aphasia-definitions/
Cerebral atrophy information page. (2019).
https://www.ninds.nih.gov/Disorders/All-Disorders/Cerebral-Atrophy-Information-Page
Dementia. (2019).
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia
HIV treatment: The basics. (2019).
https://aidsinfo.nih.gov/understanding-hiv-aids/fact-sheets/21/51/hiv-treatment–the-basics
Lamb, S. E., et al. (2018). Dementia And Physical Activity (DAPA) trial of moderate to high intensity exercise training for people with dementia: Randomised controlled trial.
https://www.bmj.com/content/361/bmj.k1675
Seizures. (2019).
https://medlineplus.gov/seizures.html
Stroke treatment. (2019).
https://www.cdc.gov/stroke/treatments.htm
Swartzwelder, H. S., et al. (2019). Changes in neuroimmune and neuronal death markers after adolescent alcohol exposure in rats are reversed by donepezil.
https://www.nature.com/articles/s41598-019-47039-1
Treatment: Stroke. (2019).
https://www.nhs.uk/conditions/stroke/treatment/
What are treatments for TBI? (2016).
https://www.nichd.nih.gov/health/topics/tbi/conditioninfo/treatment
What is dementia? (2019).
https://www.cdc.gov/aging/dementia/index.html
Cmentariile sunt închise