Anxietatea si cele mai frecvente forme ale ei

Anxietatea reprezinta o stare de tensiune, de ingrijorare excesiva, de neliniste sau teama pe care o resimte cineva in raport cu anumite evenimente si situatii pe care le percepe ca fiind stresante sau amenintatoare.

Care este rolul anxietatii?

Aceasta este un raspuns natural si normal al organismului asupra stimulului stresant, avand rolul de a asigura supravietuirea in situatiile limita sau ce par a fi periculoase.

In trecutul indepartat al speciei umane, anxietatea juca un rol vital in pastrarea individului in siguranta, impingandu-l pe acesta sa se fereasca de orice potential pericol. Pe parcurs, insa, ”pericolele” la care suntem supusi capata o alta forma, mai putin amenintatoare pentru viata in sine, ci mai degraba pentru viata asa cum o stim sau asa cum ne dorim sa fie.

In prezent, rareori apare anxietatea in situatii care pun viata individului in pericol, insa apare, in schimb, in raport cu discutia cu un sef la o sedinta, cu participarea la un examen, cu privitul de pe un balcon inalt.

Prioritatile si nevoile oamenilor s-au schimbat, insa anxietatea a ramas ca stare de alerta a organismului si s-a adaptat pe contextele care ii intereseaza in prezent pe fiecare, chiar daca in realitatea acestea nu au un caracter periculos pentru viata.

Cum se resimte anxietatea?

Modul in care se resimte anxietatea se diferentiaza in doua mari categorii: simptomele biologice si cele psihologice. Intr-un episod de anxietate, apar ambele componente, iar individul este ”bombardat” de acesti stimuli.

Simptomele biologice fac referire la cele care se resimt cu corpul. Apar, cel mai adesea, bataile neregulate si rapide ale inimii (palpitatii), respiratia fiind accelerata si superficiala, motiv pentru care poate sa apara o senzatie de sufocare.

Corpul poate incepe sa tremure, sa simta slabiciune generala a muschilor sau sa resimta dureri. Durerile sunt, cel mai frecvent, asociate cu cele de stomac sau de cap sau cu senzatie de greata, insa poate aparea si localizata in diferite zone ale corpului. Tiuitul urechilor, transpiratii excesive (in special in zona palmelor), ameteala sau senzatia de lesin sunt alte cateva simptome care pot fi intalnite intr-un episod de anxietate.

Simptomele psihologice apar, de asemenea, si se caracterizeaza prin emotii, ganduri si comportamente specifice. Emotiile resimtite cel mai frecvent precum neliniste, teama, ingrijorare excesiva, agitatie constanta si suparatoare plaseaza individul intr-o puternica stare de alerta.

Gandurile sunt orientate spre irational, prin preocupare excesiva vizavi de situatie sau ganduri obsesive care se repeta. Ideea principala a gandurilor anxioase subliniaza ce lucruri rele s-ar putea intampla. Comportamentele sunt, in general, de evitare, individul ajungand sa ocoleasca locuri sau persoane care ii genereaza anxietate sau evita sa realizeze anumite lucruri din pricina fricii.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de anxietate?

Desi exista o clasificare destul de variata a anxietatii, acestea sunt cel mai des intalnite tipuri in viata de zi cu zi. Chiar daca prezinta si unele simptome specifice, toate tipuri de anxietate au in comun starile exagerate de ingrijorare si teama si simptomele fizice (precum dureri de cap, greata, dureri de stomac si altele) care se declanseaza atat in prezenta obiectului, cat si la anticiparea aparitiei lui.

Anxietatea generalizata

Acest tip de anxietate face referire la evenimentele si contextele din viata de zi cu zi, individul resimtind anxietate in raport cu acestea si cu modul in care ii poate ”manipula” viitorul. Nu este focalizata pe un obiect specific si se resimte intr-o varietate mare de situatii in functie de fiecare persoana.

Fobia specifica

Reprezinta starea de frica exagerata sau de anxietate resimtita in raport cu un element singular. Acestea pot fi experimentate atat la vederea in realitate a stimulului care le declanseaza, cat si in absenta lui (in cazul in care persoana il vede la televizor, pe internet sau doar se gandeste la el).

Cele mai frecvent intalnite fobii sunt teama de inaltimi sau de zbor, de locuri inchise, de injectii sau ace, de paianjeni sau alte vietati mici, de locuri aglomerate, de testare. La acestea se adauga, desigur, orice obiect provoaca anxietate unei persoane. Desi unele temeri pot parea mai rationale decat altele, fiecare provoaca aproximativ aceleasi stari anxioase la persoana care le manifesta.

Anxietatea sociala

Este o forma de anxietate care apare in situatii care implica alte persoane. Se manifesta prin teama de a fi judecat de cei din jur, prin frica de a fi umilit sau de a fi supus la situatii jenante sau teama de a fi evaluat in mod negativ de persoanele din grupul de apartenenta sau din alte grupuri sociale.

Acest tip de anxietate il determina pe individ sa evite contextele care necesita socializarea, in special cu persoanele noi, raportandu-se doar la cateva persoane de incredere care il fac sa se simta intr-un mediu sigur.

Anxietatea de separare

Este, cel mai adesea, intalnita la cei mici si se manifesta ca teama ce apare atunci cand parintii sau o persoana de referinta dispare din campul vizual al copilului sau sunt separati de diferite situatii (spre exemplu, momentul in care copilul incepe sa mearga la gradinita sau cand este lasat temporar in grija unei alte persoane).

Anxietatea de separare apare, totusi, si la adulti in raport cu persoanele apropiate fata de care persoana in cauza se simte in siguranta sau separarea fata de locuinta proprie. Persoanele care simt acest tip de anxietate pot prezenta ingrijorare excesiva in situatia in care persoanele de atasament pleaca sau dispar din viata individului, pot avea cosmaruri repetate si pot refuza sau evita sa iasa din mediul de siguranta si sa-si continue cursul firesc al vietii.

Concluzii

Anxietatea este una dintre cele mai des intalnite afectiuni in lumea moderna si, desi pentru fiecare persoana aceasta capata o alta forma si un alt obiect, simptomele sunt, in mare parte, foarte similare. Este important sa intelegem ca o doza de anxietate este fireasca si sanatoasa, in special in situatii noi sau situatii care au generat anterior dureri sau neplaceri.

Totusi, este esential sa facem distinctia atunci cand doza normala de anxietate se transforma in ceva excesiv ce poate impiedica persoana sa-si traiasca viata in mod natural, asa cum si-ar trai-o in absenta tuturor acestor simptome.

Referinte

Koutsimani, P., Montgomery, A., & Georganta, K. (2019). The Relationship Between Burnout, Depression, and Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis. Frontiers in Psychology, 10, 1-19

Sartorius, N., Andreoli, V., Cassano, G., Eisenberg, L., Keilholz, P., Pancheri, P., & Racagni, G. (1990). Anxiety. Psychobiological and Clinical Perspectives. Londra: Hemisphere Publishing Corporation.

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596